Istoria Argesului pe scurt

Istoria Argesului pe scurt!

       Cele mai importante descoperiri arheologice atesta vechimea si permanenta locuire a acestui teritoriu înca din paleoliticul inferior (cultura de prund de pe vaile râurilor Arges, Dâmbovnic, Mozacu, Neajlov...), neolitic (asezarea de la Teiu), eneolitic (asezarea gumelniteana de la Popesti), epoca bronzului (Râncaciov, Bucsenesti, Stolnici, Zarnesti...) constituind dovezi ale etnogenezei traco-geto-dacice.
       Istoria geto-dacilor este prezenta fara întrerupere din secolul Vi î.Hr., prin descoperirile de la Tigveni, Cepari, Rodoveanu, Ţitesti (secolul VI-IV i.Hr.), un loc deosebit ocupându-l aszarea de la Cetateni (sec. III i.Hr.-I d.Hr.), important centru de schimb între daci si lumea greco-romana, cetatea de aici jucând un rol de seama în formarea primului stat dac centralizat si independent, condus de Burebista.
       Tezaurele de monede si podoabe de la Cetateni, Rociu, Balanesti, Bogati, ceramica, uneltele si armele de la Cetateni, Contesti etc. ref 14414b115o lecta înaltul nivel material atins de societatea geto-dacica în perioada Burebista-Decebal.
       Stapânirea romana în Dacia si simbioza daco-romana, ce au avut ca rezultat nasterea poporului si limbii romane, sunt probate de descoperirile din castrele romane de pe limesul transalutan Urluieni, Fâlfani-Isbasesti, Sapata, Jidava, iar continuitatea daco-romana si asimilarea popoarelor migratoare prin descoperirile de la Matasaru, Vranesti, Mogosani, Podu Dâmbovitei, Ţitesti, Pitesti (secolele II-V d.Hr.), Bârlogu (secolele VIII-IX d.Hr.).
       Rolul important pe care l-a jucat Argesul în formarea statului feudal Ţara Româneasca este reliefat, mai ales, de faptul ca primele capitale ale acestui stat au fost Curtea de Arges si Câmpulung, si, tot aici, a fost si primul scaun mitropolitan ortodox (1359- Curtea de Arges).
       Bataliile de la Posada si Rovine, cetatile de la Poienari, Oratia si Cetateni, tabara lui Mihai Viteazu de la Stoenesti sunt câteva marturii si momente importante ale luptei poporului român pentru neatârnare si pastrarea independentei statului.
       Descoperirile arhealogice de la Cetateni, Cotmeana, Tutana, serbanesti, Domnesti, Cepari, Retevoiesti, biserica Drujesti (Curtea de Arges), stefanessi, Aninoasa constituie dovezi ale civilizatiei materiale si spirituale ale locuitorilor din zona Arges-Muscel în secolele XII-XVIII.
       Învataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, scrisoarea lui Neacsu din Câmpulung (1521), tipografia de piatra înscriu Argesul în contextul culturii nationale si europene.
       Privilegiile comerciale acordate de Vladislav I Vlaicu si Mircea cel Batrân brasovenilor, tezaurele monetare de la Glavacioc, Tutana, Izvoru, Rucar, Padureti, Davidesti, Fâlfani, Deagurile, Cotmeana, obiectele importante si exportate în Transilvania, Orient si Balcani dovedesc dezvoltarea economica si legaturile comerciale ale Argesului.

Date istorice

       Descoperirile arheologice din raza judetului Arges atesta locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi urme de viata dateaza din paleoliticul inferior. Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" iar pe Valea Argesului unelte ce apartin "culturii abbevilliane". Din perioada neoliticului dateaza asezarea care a fost descoperita la Teiu, marturie a culturii Gumelnita. Din epoca bronzului dateaza marturiile de la Beleti-Negresti, Titesti, Dobresti si Davidesti-Cosesti.
       Cultura Basarabi s-a dezvoltat în prima epoca a fierului pe cuprinsul României, marturii ale acestei culturii fiind descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Cepari, Ţitesti si Teiu. În secolul al II-lea i.Hr., în a doua epoca a fierului, s-a dezvoltat asezarea geto-dacica de la Cetateni. În timpul regelui Burebista asezarea de la Cetateni a jucat un rol important în procesul de unificare a dacilor. În centrul comercial "emporium" aveau loc schimburi comerciale cu coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre, din acea perioada datând niste fragmente de amfore si un tezaur de monezi romane.
       Între anii 106-271 d.Hr., o parte din judetul Arges era inclusa în provincia imperiala romana Dacia Felix. Prima linie de fortificatii a fost construita pe cursurile de apa ce faceau legatura cu Transilvania iar la Rucar exista un punct de control si supraveghere denumit "Scarisoara". O alta linie de fortificatii, cunoscuta sub numele de Limes Transalutanus, a fost ridicata în timpul împaratului Septimius Severus si incepea de la Dunare, trecând pe la Rosiori de Vede, Pitesti, Câmpulung, Rucar si Râsnov. sapte din cele 13 castre ale limes-ului se aflau in Judetul Arges respectiv în localitatile Urlueni (comuna Bârla), Fâlfani-Izbasesti (comuna Stolnici), Sapata, Albota, Purcareni (comuna Mircesti), Jidava si Rucar. Atât drumul comercial care trecea prin pasul Bran spre Dacia Apullensis, precum si cel care trecea prin Buzau, Pitesti si Ionestii Govorii au favorizat legaturile provinciei romane Dacia Felix cu dacii liberi din Muntenia.
       În urma atacurilor dacilor liberi (cunoscuti în acea vreme sub numele de "carpi"), împaratul Filip Arabu a abandonat sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus. Populatia daco-romana a continuat sa traiasca pe teritoriul judetului Arges dupa retragerea trupelor romane. În secolul IV, în timpul împaratului Constantin cel Mare, teritoriul actual al judetului Arges a reintrat sub stapânire romana. Marturie în acest sens sunt ruinile fortificatiilor construite de împaratul Constantin ce Mare la Urluieni si Mozacu, fortificatii cunoscute sub numele de "Brazda lui Novac de Nord". Din perioada stapânirii romane dateaza si tezaurele descoperite la Sapata de Jos, Pitesti, Buzoiesti si Stâlpeni. Din secolele II-IV dateaza vasele ceramice care au fost scoase la iveala la Vranesti si Râncaciov (comuna Calinessi). Cea mai mare asezare care dateaza din secolele IX-X a fost descoperite la vest de satul Bârlogu, pe vâlceaua

La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti consemneaza existenta voievodatului lui Seneslau (în care era inclus si teritoriul actual al judetului Arges) cu resedinta la Curtea de Arges.
       În perioada secolului al XIV+lea, Basarab I întemeiaza statul feudal Ţara Româneasca (cu capitala la Curtea de Arges) prin unirea formatiunilor politice existente în secolul al XIII-lea. În prima jumatate a secolului al XIV-lea s-a construit la Poienari o puternica cetate de tip bizantin.
       În perioada septembrie-noiembrie 1330 a avut loc campania regelui Ungariei Carol Robert de Anjou împotriva lui Basarab I, în urma careia Curtea de Arges a fost asediata. Între 9 si 12 noiembrie 1330 oastea Ţarii Românesti condusa de de Basarab I a înfrânt oastea ungureasca. În urma acestei victorii, Ţara Româneasca si-a recapatat independenta iar resedinta a fost mutat la Câmpulung - oras atestat documentar în anul 1300.
       Datorita starii economica prospere a Ţarii Românesti, domnitorul Vladislav I s-a hotarât sa bata primele monede românesti la Curtea de Arges. La sfârsitul anului 1368 a avut loc la Cetateni victoria ostii conduse de Dragomir + Pârcalabul Cetatii Dâmbovita, împotriva corpului de oaste condus de Nicolae Transilvaniei.
       La 20 mai 1388 a fost facuta prima mentiune documentara a orasului Pitesti de catre Mircea cel Batrân, într-un hrisov prin care daruia Manâstirii Coyia o moara "în hotarul Pitestilor". La 17 mai 1394 la Rovine, oastea româneasca aflata sub comanda lui Mircea cel Batrân a înfrânt trupele otomane conduse de Baiazid Fulgerul. În urma acestei batalii, cetatea Argesului a fost grav avariata. Catatea Poienari, ridicata de domnitorul Basarab pe Cheile argesului, a jucat un rol important în apararea Ţarii Românesti. Cetate a fost folosita de domnitorii români ca loc de refigiu si de întemeiere a dusmanilor, dar si de adapostire a visteriei tarii. Cunoscuta si sub numele de "Cetatea lui Vlad Ţepes", cetatea Poienari a fost cedata princepelui Transilvaniei între anii 1522-1529 în schimbul unor cetati transilvanene.
       Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) s-a ocupat de refacerea Curtii Domnesti de la Câmpulung. Astfel, între anii 1635-1636 a ridicat o biserica (în locul celei din secolul al XIV-lea), o casa domneasca si un sistem de aparare. Matei Basarab, cu ajutorul mitropolitului Kievului - Petru Movila a înfiintat la Câmpulung o tipografie. aici s-au tiparit 4 carti: "Molitvenic slavonesc"-1635, "Învataturi peste toate zilele alese pe scurt"-1642, "Antologhin slavonesc"-1643 si "Psaltire slavoneasca-1650.
       La 15 octombrie 1659, la Podu Dâmbovitei, domnitorul Ţarii Românesti Mihnea al II-lea (1658-1659) s-a întâlnit cu principele Transilvaniei Rakoczi al II-lea (1648-1660) în scopul încheierii unui tratat de alianta împotriva Imperiului Otoman.

În timpul razboaielor ruso-austro-turce, orasele Pitesti, Curtea de Arges si Câmpilung au fost sinte atacurilor trupelor otomane, deoarece aici se aflau punctele de concentrare si aproviziomare a trupelor imperiale austriace. În timpul rauboiului dintre anii 1716-1718, boierii din divan condusi de marele spatar Radu Golescu si de logofatul Grigore Baleanu au organizat un complot pentru înlaturarea lui Nicolae Mvrocordat - primul domn fanariot (1715-1716, 1719-1730). Catanele nemtesti au fost gazduite la manastirea Vierosi (ctitoria Golestilor) si la conacul Golesti. Pentru înlaturarea trupelor austriece de la Golesti, Nicolae Mavrocordat a incendiat conacul, trimitând trupe formate din turci, tatari si români.
       Îm timpul revolutiei din1821, taranii din Arges condusi de capitanii Alexandru Corbu si Iancu Cociubei s-au alaturat ostii conduse de Tudor Vladimirescu. La 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost parasit de capitanii sai, fiind arestat de Iordache Olimpiotul la Golesti si executat la Târgoviste. Printre conducatorii Revolutiei de la 1848 din Ţara Româneasca s-au numit si câtiva menbri ai familiei Golescu si Bratianu: Dumitru Bratianu, I.C. Bratianu, Ţtefan Golescu, Al.G. Golescu ti Radu Golescu.
       În timpul razboiului din 1877, Argesul a constituit un important centru strategic, fiind principalul punct de aprovizionare al armatei române. În iulie 1876 s-a înfiitat un guvern provizoriu condus de I.C. Bratianu, care a condus tare pâna în iulie 1888. În 1909, conducerea Partidului National Liberal a fost preluata de Ionel I.C. Bratianu, fiul luio I.C. Bratianu. În ianuarie 1914, I.I.C. Bratianu a devenit prim-ministru. În deybaterile din Consiliul de Coroana de la Sinaia, I.I.C. Bratianu a votat pentru neutralitatea României în timpul primilor ani ai razboiului mondial. În august 1916, România declara razboi Austro-Ingariei. Începând cu luna octombrie a anului 1916, judetul Arges a intrat sub dominatia austro-ungara si germana, care a durat pâna în noiembrie 1918.
       Dupa unirea de la 1 Decembrie 1918, pe întregul teritoriu al Judetului Arges au avut loc mari întruniri legate de acest eveniment. Astfel, al 24 februarie 1919 la C'mpulung si la 22 mai 1919 la Pitesti, au avut loc puternice manifestari publice de sprijinire a Unirii.
       În timpul celui de-al doilea razboi mondial, argesenii si-au adus o contributie la alungarea trupelor hitleriste din yona. Dupa eliberarea teritoriului românesc, argesenii au luat parte la luptele din Valea Hernadului (Ungaria), la eliberarea oraselor Tokaz si Plesiveu-Brezno si Zvolen (Cehoslavacia), precim si la luptele de pe valea râului Muran.

Date geografice

       Asezarea geografica--- Judetul Arges se afla în partea de vest a tarii, fiind limitat la nord de judetele Sibiu si Brasov, la est de judetul Dâmbovita, la vest de Vâlcea iar la sud de judetul Teleorman. Ocupând 2.9% din suprafata tarii, teritoriul judetului Arges cuprinde bazinul superior al râului Arges, de la care si-a luat numele. Organizarea administrativa a judetului cuprinde 3 municipii, 3 orase 93 comune si 585 sate si localitati aferente.
       Relieful--- Orientate de la nord spre sud, formele de relief sunt variate, fiind repartizate proportional pe suprafata judetului. Mai mult de jumatate din suprafata judetului (55%) este acoperita de dealuri, muntii ocupa 20% din suprafata totala a judatului. Cele mai mari altitudini de peste2.500 si 2.000 m se afla în partea nordica a judetului: muntii Fagaras. Iezer, Piatra Craiului, Leaota si Papusa. Mintii Fruntii, chitu si culoarul Dragoslave-Rucar-Bran au altitudini mijlocii, iar dealurile subcarpatice si podisul Getic au altitudini cuprinse între 200 si 500 m . Depresiunile subcarpatice cuprinse între dealuri sunt Arefu-Capatâneni, Câmpulung, Nucsoara, Bradet si Salantruc. Yona de câmpie cu cele mai mici altitudini cuprinde Câmpia Pitestilor si câmpia Gavanu-Burdea.
       Reteaua hidrografica--- Teritoriul judetului Arges beneficiaza de o bogata retea hidrografica, ce cuprinde bazinele hidrografice ale Argesului, Oltului si Vedei, afluentii acestora, precum si lacuri naturale si artificiale. Râul Arges este principalul curs de apa care strabate judetul de la nord-vest la sud-est si are o lungime de 140km. Afluentii Argesului din zona subcarpatica si de deal sunt: Cârcinovul, Dâmbovnicul, Neajlovul, Râul Doamnei si Vâlsanu. Dâmbovita este un alt afluent important al Argesului, care strabate o parte din teritoriul judetului; în partea de nord-vest se afla Topologul, afluent al Oltului. În sudul judetului, pe o lungime de 15km., bazinul hidrografic al Vedei colecteaza apele din podisul Cotmenei. Reteaua lacurilor din zona montana cuprinde o serie de lacuri glaciare, printre care Buda, Caltun, Capra, Paltinul, Rosu si Lacul Mioarelor (la o altitudine de 2.283 m. Lacurile artificiale formate în urma amenajarilor hidrotehnice sunt: Vidraru (cu o suprafata de 825 ha), Bascov, Budeasa, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni si Vâlcele.
       Clima--- Regimul climatic caracteristic teritoriului judetului Arges este de tip temperat continental, cu influente mediteraneene în partea sudica. Temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 10.5C si -2C în nord si între 9C si 10.5C si 10.5C în restul teritoriului. Îm zona de munte temperaturile medii anuale scad sub 0C iar precipitatiile sunt foarte bogate, ajugând la 1.400 mm. Climatul de deal se caracterizeaza prin temperaturi anuale cu valori cuprinse între 7C si 10C si precipitatii ce variaza între 700 si 1.000 mm/an. În depresiuni si culoarele vailor adânci, media precipitatiilor este cuprinsa între 9000 si 1.200 mm/an. Iarna stratul de zapada din muni se mentine din octombrie pânp pe la mijlocul lunii iunie. Vânturile bat tot timpul anului si predomina cele de est si nord-vest.

Vegetatia si flora--- Ca urmare a etajarii reliefului, vegetatiase distrubuie conform altitudinii. Uona pajistilor si tufarisurilor alpine este spefica regiunii de munte si se întinde de la limita padurilor de conifere pâna pe vârfurilor muntilor. Se diferentiaza etajul alpin de la 2.000 m pâna pe cele mai înalte vârfuri si etajul subalpin care se întinde de la 1.600 m pâna la limita inferioara a etajul alpin. Vegetatia caracteristica etajului alpin cuprinde plante ca salcia pitica, garofita pitica, sapunarita, arginsica, floarea de colt, garofita Pietrei Craiului etc.. Etajul subalpin are o vegetaie specifica constituita din tufprisuri de jneapan, smârdar, zâmbru, ienupar pitic, plante ierboase ca iarba stancilor si plante viu colorate precum piciorul cocosului, vioreaua de munte s.a.. Zona padurilor montane cuprinde etajul padurilor de molid si etajul padurilor de foioase. Etajul padurilor de molid este alcatuit în asociatie cu plante ca afinul, macrisul, dar si cu fag în amestec cu brad si molid si coboara pâna în zonele depresionare. La altitudini între 600 si 300 m se întinde subetajul padurilor de gorun în amestec cu ulm, stejar siu carpen. Etajul padurilor de foioase ocupa zona muntilor sub 1.200 m si o mare parte a dealurilor subcarpatice, cuprinzând paduri de stejar, gorun, fag în amestec cu carpen, cer, gârnita si stejar pedunculat, care alterneaza cu pajisti si terenuri agricole. Culmile Muntilor Fagaras se înscriu în etajele subalpim si alpin, a caror vegetatie cuprinde tufisuri si diverse tufisuri si diverse elemente arcto-alpine. Flora cupride elemente rare, ocrotite, cum sunt floarea de col, sm\rdanul, iedera alba, ghintura galbena, zâmbru s.a..
       Fauna--- Ca urmare a suprafetelor întinse acoperite cu paduri, fauna este bogata, fiind reprezentata de specii de interes cinegetic, cum ar fi mistretul, caprioara, cerbul, ursul, lipul si popândarul. Etajul alpin este populat de specii cum ar fi capra neagra, acvila de piatra, vulturul sur, cinteza, vipera comuna, brumarita de padure, sopârla de munte. Dintre pasarile care traiesc în padurile din regiunea de munte si deal, predomina cocosul de munte, ierunca, vulturul plesuv, vulturul brun si cenusiu. În sudul judetului, la altitudini mai mici, traiesc bursucul, prepelita si potârnichea. Fauna acvatica este reprezentata de pastrav, lipan, scobar, asprete, clean.
       Rezervatii naturale--- în judetul Arges exita urmatoarele rezervatii naturale: Parcul Natiomal Piatra Craiului, Rezervatia Iezer (Masivul Iezer-Papusa), Rezervatia "Cheile de la Cetateni", Parcul Dendrologic de la Mihaesti-Muscel, Poienele cu narcise de la Negrasi, Valea Vâlsanului, Rezervatiile Geologice de la Albesti, Pestera de la Uluce, Punctul Fosilier Suslanesti.
       Rezervatie floristica si faunistica, Parcul National Piatra Craiului a fost constituit în scopul ocrotirii unor raritati floristice si faunistice. Dintre speciile floristice predomina: floarea de colt, garofita Piatrei Craiului, sangele voinicului, bilbucii de munte, papucul doamnei, iar dintre speciile faunistice capra neagra, fluturasul de stânca si vipera.

Rezervatia Iezer. Zona rezervasiei cuprinde valea glaciara a Catunului si Iezerului, incluzând vârful Iezerul Mare. Masivul Iezer-Papusa, cuprins între vaile Râul Doamnei si Dâmbovita, este caracterizat de un relief bogat în vai si circuri glaciare, câmpuri de grogotisuri etc. Rocile componente sunt de formtie veche, dar predomina rocile cristaline de formasie mai recenta. Caltunului si Iezerului, mai des întâlnite sunt jneapanul, salcia, aninul de munte, zâmbrul, bujorul de munte si smârdarul. În circul Iezer predomina garofita alpina, gentiana, cimbrisul de munte, piciorul cocosului, salcia pitica si ochiul gainii. Prezenta plantelor rare si a relictelor glaciare au determinet includerea acestei zone în rândul rezervatiilor de la noi din tara. Accesul spre rezervatie se poate face prin culoarul Rucar-Bran, sau venind dinspre Muntii fagaras, peste Coltii Cremenii si Crucea Ateneului.
       Rezervatia "Cheile Cetateni". În sudul Muntilor Leaota se afla rezervatia "Chelie de la Cetateni", cuprinsa între localitatile Cetateni si Cotenesti. Cheile Dâmbovitei se desfatoara între Coltii Doamnei la nord si Valea Plesei la sud pe o suprafata de 2.5 km si au versantii abrupti, cu vârfuri ascutite si coloane rezultate în urma eroziunii reliefului. În zona au fost descoperite ruinele unei cetati dacice si a unei medievale, precum si urmele unor asezari si o biserica datând din secolul XII-XV. O arie din rezervatie este populata de cca. 50 de specii de plante spontane care au fost puse sub ocrotire: brebanul, barba ungurului, omagul, brusturul negru, crucea voinicului, coada iepurelui si cimbriosorul. Spacii ca aninul alb, coacazul, afinul, cucuruzul, splina, crinul de padure, si-au marit aria de raspândire pâna pe valea Dâmbovitei si pe culmile care coboara din munti. Dintre speciile faunistice predomina flutururele de stânca, vipera, corbul, acvila de stânca, cocosul de munte, râsul si ursul.
        Parcul Dendrologic de la Mihaesti-Muscel. Ocupând o suprsfata de 57.50 ha, rezervatia forestiera se afla în comuna Mihailesti, la 20 km de orasul Câmpulung-Muscel. Au fost plantate diverse specii forestiere autohtone si exotice, cum ar fi: brad caucazian, pin strob, stejar rosu, unii arbori având diametre de peste 40 cm si înaltimi de 30 m. Dintre speciile autohtone predomina stejarul pedunculat, frasinul, ienuparul, iar dintre speciile exotice sunt prezente nucul cenusiu, bradul argintiu, gingo, chiparosul de California si ienuparul de Virginia. Datorita importantei colectiei de specii autohtone si exotice, parcul se la Mihailestia fost declarat rezervatie naturala.
       Poienele cu narcise de la Negrasi.Rezervatia floristica a fost înfiintata în 1966 si ocupa o suprafatade 4.6 ha în perimetru comunei Negrasi, fiind cuprinsa între Câmpia piemontana de 4.6 ha si Câmpia Gavanu-Burdea. Natura solurilor si climatul blând favorizeaza dezvoltarea optima a narciselor, care se mentin doua luni pe an: mai si iunie. În apropierea "Poienelor cu narcise" se afla reuervatia faunisticade la Corbi Ciungi.

Valea Vâlsanului. Între comunele Musesesti si Bradulet, o lungime de 17 km din Valea Vâlsanului a fost declarata rezervatie faunistica. Având un aspect peisagistic deosebit, rezervatia este cunoscuta si datorita speciilor de pesti care traiesc aici, printre care se numara aspretele. Aceasta specie a fost descoperita în 1957 si are un areal restrâns, fiind aproape de disparitie. Cel mai mare efectiv se gaseste în apele Vâlsanului, motiv pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala. Pe lânga asprete, în apele Vâlsanului traiesc si alte specii de pesti: molanul, scobarul, pastravul de munte etc.
       Rezervatiile Geologice de la Albesti. În comuna Albesti, aproape de Câmpulung-Muscel, se afla rezervatiile granitul de Albesti si calcarele de Albesti. Acestea au o mare importanta pentru studiile geologice si paleontologice, fiind declaraterezervatii stiitifice. Primul sector include peste 80 de blocuri de granit ce ocupa o suprafata de 250 mp, având dimensiuni diferite. Acestea sunt acoperite de o vegetatie bine reprezentata de aluni, ierburi, arini, macesi si porumbari, iar în centrul acestui sector se afla blocurile mai mari, acoperite de muschi si licheni. La 1.8 km de primul sector se afla calcarele de albesti, reprezentate de un calcar de circa 15 m grosime, având doua straturi: primul strat impur se afla la baza, iar în partea superioara se afla stratul din calcar pur. În cele doua straturi s-au identificat specii de vertebrate si nevertebrate, cu o mare valoare stiintifica.
       Punctul fosilier Suslanesti. Situata pe Valea Argesului, la 6 km de orasul Câmpulung, rezervatia ocupa o suprafata de 1 ha, pe Dealul Hobaia. În fundament s-a conservat o bogata fauna fosiliera reprezentata de peste 30 de specii de pesti, din care 13 sunt noi pentru stiinta. Studiul stiintific al faunei i-a grupat îm trei categorii: pesti autohtoni, de adâncime si pesti migratori. Zona fosiliera se la Sualanestieste renumita în lume, fiind declarata monument al naturii.
  

Date statistice

Populatie stabila

total locuitori.................... 674.809
sex masculin..................... 330.133
sex feminim...................... 334.676
populatie urbana.............. 324.337
populatie rurala................ 350.472
densitate medie................ 99.6 loc/kmp

Populatia pe orase

Pitesti.......... ..... ...... . 187.170
Câmpulung........................ 43.907
Curtea de Arges............... 35.019
Costesti............................. 12.163
Mioveni............................. 35.787
Topoloveni........................ 10.291

Structura etnica a populatiei

români.......... ..... ...... . 98.9%
romi.......... ..... ...... ..... 0.95%
 maghiari..............................0.05%
 alte nationalitati................. 0.1%

Populatia pe activitati

agricultura, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura... 31.9%
industrie extractiva.......... ..... ...... .......... ..... ...... .... 2.64%
industrie prelucratoare.......... ..... ...... ............................. 34.37%
energie electrica si termica, gaze si apa.......... ..... ...... .. 1.67%
constructii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................... 4.63%
comert en-gros si en-detail.......... ..... ...... ....................... 4.73%
hoteluri si restaurante.......... ..... ...... .............................. 1.41%
transporturi, depozitare, comunicatii.......... ..... ...... ....... 4.24%
trazactii imobiliare, închirieri si activiti prestari servicii....... 3.79%
administratia publica si aparare, asistenta sociala................ 1.09%
învatamânt.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................. 4.21%
sanatate si asitenta sociala.......... ..... ...... ...................... 3.25%
alte activitati.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............

Economia

Activitatile prestate de agentii economice sunt repartizate astfel:
în industrie....................... 56%
în comert.......................... 36.2%
în servicii comerciale...... 3.4%
în constructii.................... 3.2%
în alte activitati................ 1.2%

Agricultura

Fondul funciar:
 suprafata totala.......... ..... ...... ............................. 682.631 ha
 suprafata agricola.......... ..... ...... ......................... 345.018 ha
 teren arabil.......... ..... ...... .......... ..... ...... . 171.227 ha
 pasuni.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......... 103.534 ha
fânete.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... 43.047 ha
 vii, pepiniere viticole.......... ..... ...... ................. 3.021 ha
 livezi si pepiniere pomicole.......... ..... ...... ....... 24.189 ha
 paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera............ 289.947 ha
alte suprafete.......... ..... ...... .......... ..... ...... . 47.666 ha

Învatamântul gradinite.......... ..... ...... ................. 482
 scoli.......... ..... ...... ......................... 494
 scoli postliceale.......... ..... ...... ...... 23
 licee.......... ..... ...... ......................... 37
 scoli de maistri.......... ..... ...... ........ 28
 unitati de învatamânt superior............... 5

Cultura si arta

Reteaua unitatilor de cultura cuprinde:
 case de cultura.......... ..... ...... ......... 11
 camine culturale.......... ..... ...... ...... 190
cinematografe.......... ..... ...... .......... 65
  teatre si institutii muzicale...................... 4
  muzee si case memoriale........................ 20
 biblioteci.......... ..... ...... ................... 704

Sanatatea

Sectorul public din Arges cuprinde:
 spitale.......... ..... ...... ....................... 15
policlinici.......... ..... ...... ................... 14
 dispensare medicale.......... ..... ...... . 178
 centre de sanatate.......... ..... ...... ..... 2
 preventoriu.......... ..... ...... ................ 1
 crese.......... ..... ...... .......................... 19
 leagan de copii.......... ..... ...... ........... 1
 farmacii.......... ..... ...... ...................... 19
 centru de diagnosticare si tratament....... 1
      

iar cel privat:
 policlinici.......... ..... ...... ....................... 3
 cabinete medicale.......... ..... ...... ...... 65
 cabinate stomatologice............................. 83
 farmacii.......... ..... ...... ............... 96
 depozite farmaceutice........................ 6
laboratoare de tehnica medicala.............. 39

Turismul

hoteluri.......... ..... ...... ................ 20
han turistic.......... ..... ...... .......... 1
cabane turistice.......... ..... ...... ... 6
campinguri.......... ..... ...... ........... 2
vile si bungalow-uri............................ 3
tabere de elevi.......... ..... ...... .... 7
pensiuni turistice.......... ..... ...... . 2
pensiune agroturistica....................... 1

Spatii verzi si zone de agrement.
            

Gradina publica--- B-dul Republicii.
Parcul si padurea Trivale.
Parcul Tineretului.
Parcul Petrichimistilor.
Parcul Lumina.
Parcul strand.
Expo-Parc.
Padurea Draganu.
Padurea Bascov.
Padurea Budeasa.
Padurea Manicesti.