ASEZARE
Judetul Bistrita-Nasaud este situat în partea de nord a
României, între paralelele 46°47' si 47°37' latitudine nordica
si între meridianele 23°37' si 25°36' longitudine estica, fiind
încadrat de judetele: Maramures în nord, Suceava în est, Mures în
sud si Cluj în vest.
Suprafata judetului masoara 5355 kmp si
înglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul
Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu
afluentii sai, precum si o mica portiune din bazinul
mijlociu al Muresului.
RELIEF
Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta
un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu
deschidere în trepte catre Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone
de relief:
- zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul
Carpatilor Orientali, grupa nordica si mijlocie, în care
intra masivele Ţibles, Rodna, Suhard, Bârgau si
Calimani;
- zona dealurilor - care ocupa partea centrala si de vest a
judetului în proportie de 2/3 din suprafata sa;
- zona de lunca - ce însoteste cursurile principalelor râuri, în
special al Somesului Mare si al afluentilor sai,
reprezentând circa 3% din suprafata judetului.
Teritoriul judetului
este drenat de o retea hidrografica axata pe râul principal
Somesul Mare, lungimea totala a acestei retele însumând
aproximativ 3030 km.
Din punct de vedere climatic, judetul Bistrita-Nasaud se
încadreaza în zona continental moderata.
ISTORIC
În perioada 106-271
e.n. o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte
din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi
româneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat
sa vietuiasca si dupa retragerea armatei si
administratiei romane constituindu-se în obsti satesti
si în formatiuni prestatale ce vor fi ulterior înglobate în
voievodatul lui Gelu.
La 1241 zona judetului a cunoscut dist 10210y246k rugerile provocate de
navalirea tataro-mongola, în care, fireste, cel mai
mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci:
Bistrita, Rodna, Beclean.
Desi întreaga zona va cunoaste în secolele urmatoare o
dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor
impune în mod deosebit si anume Rodna, cu minele ei de aur si argint,
si Bistrita, ca centru mestesugaresc, comercial si
administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu
si stema proprie fiind declarat oras liber,cu jurisdictie
proprie.
În 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o
covârsitoare majoritate româneasca, a fost cedat, în urma Dictatului
fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945 judetul a
revenit la administratia româneasca.
ATRACTII TURISTICE
Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat.
Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si
sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare
valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai
adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes
turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale
si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona
Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului,
Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si
Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se
gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante
descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita,
Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele
arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu
de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna,
Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele
XV-XVI).
Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului
Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului
Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3%
locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.
Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000
locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt:
Beclean - un oras monoindustrial - (11.384 locuitori), Nasaud (11.105
locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) - o statiune balneoclimaterica
pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In
structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru
(7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu - Bargaului (6.597
locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).
In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut
parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din
aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa
retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti
si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui
Gelu.
In 1241, zona judetului a cunoscut dist 10210y246k rugerile provocate de navalirea
tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile
mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.
Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua,
doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei
de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si
administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema
proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul
Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat,
in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945,
judetul a revenit la administratia romaneasca.
In municipiul Bistrita s-a nascut Andrei
Muresanu, revolutionar pasoptist si autor al imnului national al Romaniei
Orasul Nasaud a dat lumii stiintifice romanesti 19 academicieni, fiind
considerat "orasul academicienilor"
Statiunea Sangiorz-Bai este cunoscuta, in tara si strainatate, prin calitatile
curative ale apelor minerale care au o valoare terapeutica deosebita, fiind
asemuite cu cele de la Karlovy Vary
Liviu Rebreanu, autorul romanelor sociale "Ion" si "Padurea
spanzuratilor", s-a nascut in 1885 in judetul Bistrita-Nasaud, in satul
Tarlisiua
"Poetul taranimii" - George Cosbuc - s-a nascut in 1886 in judetul
Bistrita-Nasaud, in comuna Hordou (astazi George Cosbuc)
In judetul Bistrita-Nasaud, in zona Tihuta, se afla Complexul hotelier Dracula
- o ilustrare a mitului Contelui Dracula, asa cum apare in romanul lui Bram
Stoker
In zona folclorica Valea Somesului, locuitorii pastreaza si in zilele noastre
traditiile si obiceiurile stramosilor In Parcul national "Muntii
Rodnei" se afla una dintre cele mai importante rezervatii ale biosferei
din Romania Atleta Gabriela Szabo, multipla campioana europeana, mondiala si
olimpica, s-a nascut in orasul Bistrita.
Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de
Rebrisoara) - este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile
subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin
diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera
Zanelor.
Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de
1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala
complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor
Calimani.
Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m),
Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii
Bargaului), Taul Zanelor.
Rezervatii naturale:
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului
Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii
de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu,
molid caucazian etc).
Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii
Calimani), Muntele de sare de la Saratel.
Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica
amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice
acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate
documentar inca din 1770.
Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in
apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.
Vestigii istorice:
Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul Mediu,
fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la Stefan cel Mare
(1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii istorice: Turnul
Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele si 35 m inaltime. Este
singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita.
Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in
secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina
orasul.
Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280), Biserica
Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra
(1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil
moldovenesc).
Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si
Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai,
cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul
Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma de amfiteatru spre
Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din trei zone:
o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani);
MUZEUL MEMORIAL "GEORGE COSBUC"
Organizat in casa in care s-a nascut marele poet al neamului romanesc, astazi, monument istoric, este un important punct turistic pe D.N. 17C, km. 34 (la 12 km de Nasaud), cautat atat de turistii romani, si, in ultima vreme, si de cei straini.
Atractia principala rezida in faptul ca in aceasta casa a vazut lumina zilei, la 20 septembrie 1866, cel care avea sa fie "suflet in sufletul" neamului care l-a zamislit.
Ca la orice casa de romani, intrarea se face prin "tinda" (un fel de hol), din care vizitatorul va alege mai intai camerele, care te imbie la reculegere, prin atmosfera patriarhala, creata in primele trei incaperi: tinda, casa dinainte (de oaspeti) si chilia (camera de rugaciune-capela casei).
Obiectele expuse in aceste incaperi, in exclusivitate, sunt originale.
Muzeul "Cosbuc" este singurul muzeu inchinat exclusiv poetului, in Ardealul romanesc al muzeografiei literare. Acest motiv a fost prioritar in a aduna si expune (partial), fotografii, documente, corespondenta, editii din opera poetului si traduceri.
Urmatoarele trei sali sunt destinate expozitiei care vizeaza viata si opera poetului, istoria institutiei noastre culturale, ce are sansa de a fi primul muzeu de literatura romana din tara (1905), si care este emblematic pentru muzeografia literara romaneasca.
Ultima incapere adaposteste alaturi de lucruri ale poetului (pelerina, palaria, geanta de voiaj etc.) si un foarte reprezentativ (nu prin numar ci prin valoare documentara) fragment din cele peste 30 000 volume din biblioteca lui George Cosbuc.
Judetul
Bistrita-Nasaud - Date generale
Este situat in partea de nord-est a Transilvaniei si inglobeaza zona de contact
a muntilor Carpatii Orientali cu Podisul Transilvaniei. Incepand cu sec XII
istoria romanilor din aceasta zona are puternice interferente cu istoria
germanilor si a maghiarilor. In perioada in care a facut parte din Imperiul
Austro-Ungar, regiunea Bistrita a constituit o pavaza a imperiului in partea sa
estica, popoulatia din aceste locuri bucurandu-se de o serie de privilegii din
partea imparatesei MariaTereza.
Bistrita -
Orasul
Orasul este asezat la poalele muntilor Carpati pe valea raului Bistrita si a
constituit inca din sec XIII un important centru commercial si mestesugaresc.
Bistrita -
Biserica Evanghelica
A fost construita in sec XIV in stil gotic si apoi modificata in stil
renascentist. Lucrarile s-au desfasurat sub conducerea arhitectului italian
Petrus Italus si s-au incheiat in anul 1563. Acesta a dat forma acutuala a
edificiului, prin adaugarea portalului principal, a doua portale laterale si a
frontonului de vest. Turnl bisericii domina orasul de la inaltimea de 75 m. In
cadrul bisericii se pastreaza si astazi stranele sculptate in anul 1516 de
Johannes Begler.
Bistrita -
Biserica Ortodoxa
Este cea mai veche biserica din oras datand din anul 1270 si este un monument
reprezentativ construit in stil gotic timpuriu. In sec XIV bisericii ii sunt
aduse modificari in stil baroc.
Bistrita -
Casa Argintarului
A fost construita la inceputul sec XVI si este fosta locuinta a uni mare mester
bijutier. Fatada casei este infrumusetata cu admirabile ornamente de piatra in
stil renascentist realizate de italianul Petrus da Lugano.
Bistrita -
Casa Memoriala Liviu Rebreanu
In orasul Bistrita se afla Casa Memoriala Liviu Rebreanu, scriitor de mare
valoare in literature romaneasca. Casa Memoriala este gazduita intr-o casa
taraneasca traditionala si prezinta obiecte care au apartinut scriitorului:
editii din opera scriitorului, fotografii de familie, obiecte de uz personal.
Langa casa se afla un amfiteatru destinat expozitiilor care gazduieste o
expozitie de carte si arta plastica.
Bistrita -
Complexul Comercial Sugalete
Este un complex format din 13 cladiri datand din sec XV fiind construite in
stil renascentist. Cladirile sunt etajate si sunt legate intre ele formand o
galerie cu 20 de bolt ice se sprijina pe 21 de pilastrii.
Bistrita -
Muzeul Sasesc
Este un muzeu al civilizatei sasesti din nord-estul Transilvaniei. Muzeul este
format dintr-o gospodarie saseasca completa: casa, sura, grajd etc.
Caracteristicile sasesti sunt prezente in arhitectura casei in asezarea si
dimensiunile anexelor gospodaresti, in amenajarea curtii si in intriorul casei.
Bistrita -
Parcul
A fost amenajat in anul 1900 in exteriorul zidului de aparare al fostei cetati
si se incadreaza perfect in peisajul urban imbinand elementele arhitecturale
(Turnul Dogarilor, zidul de aparare) cu elementele naturale (Raul Bistrita).
Parcul are o suprafata de cca 7 ha in care putem intalni arbori seculari, avand
dimensiuni de peste 1m diametrul, o specie de arbori originali din China si una
din America de Nord. Sangeorz Bai
- Statiune balneoclimaterica
Statiunea este situate la 56 km de Bistrita si este o frumoasa statiune
balneoclimaterica cu regim permanent . Primele atestari ale statiunii se gasesc
in sec XVII.
Casa memoriala Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu, jud. Bistrita Nasaud
Casa memoriala Liviu Rebreanu este gazduita intr-o casa taraneasca specifica zonei, ridicata in anul 1957 cu sprijinul localnicilor si contributia sotiei si fiicei scriitorului Liviu Rebreanu. In casa sunt expuse obiecte care au apartinut scriitorului: fotografii de familie, editii din opera scriitorului, aparute in tara si strainatate etc. Langa casa, intr-o cladire moderna, se afla un amfiteatru pentru expuneri, o expozitie de carte si lucrari de arta plastica.
Judetul Bistrita-Nasaud
Este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei,între paralelele 4648' si 4737' latitudine nordica si meridianele 2327' si 2536' longitudine estica si se învecineaza cu judetele Cluj la vest, Mures la sud, Suceava în est si Maramures la nord (vezi figura 1), constituind una din unitatile administrativ-teritoriale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.
SINGEORZ-BAI
Singeorz-Bai, un oras in extremitatea nordica a Romaniei (Judetul Bistrita-Nasaud), situat in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta Judetului Bistrita-Nasaud); 10.519 locuitori (la 1 iulie 1991). Statiune cu regim permanent (cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea), cu o clima montana moderata: veri reci (temperatura medie in iulie este de - 5,5°C).Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%, iar media precipitatiilor este de 800 mm anual.
Statiunea dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice; namol mineral; mofete. Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv ( gastrita hipoacida cronica si hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica, constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.
Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala. Statie de imbuteliere a apei minerale. Cazarea este asigurata la Complexul balnear "Hebe", cu o baza de tratament proprie si o capacitate de 900 de locuri, la un sanatoriu cu 600 de locuri, si in vile confortabile cu cca 550 de locuri.
Posibilitati de petrecere a timpului liber si distractie diverse: club, cinematograf, sala de jocuri mecanice, terenuri de tenis si de volei, excursii la Dealul Prihodiste-Marcus, unde exista o mofeta sonora naturala (gazul trece prin apa producand un zgomot asemanator fierberii, zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de vinuri de la Lechinta, cu degustare, sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si Turnul Dogarilor, Casa Argintarilor (secolul XV) , care adaposteste Sectia de istorie -arheologie a Muzeului judetean, cladirile "Sugalete" (secolele XV-XVI), si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.
|
