LA OBIRSIA IALOMITEI

Muntii Bucegi propriu-zis se evidentiaza printr-un flux turistic fara egal in cadrul Carpatilor Romanesti. Este regiunea cu cele mai vechi traditii turistice. De aceea Bucegii au fost definiti ca "scoala alpinismului' sau "leaganul turismului'. Aici sint conditii pentru practicarea multor forme de turism. Despre Muntii Bucegi s-au scris teze de doctorat, multe lucrari de informare, ghiduri, s-au intocmit harti de tot felul, pliante s.a. Caile de acces sint variate: de la magistralele rutiere si feroviare de 525i85f pe laturile muntilor, pina la potecile cu marcaje sugestive si traseele pretentioase prin greutatea lor, pe care le incearca alpinistii cu buna pregatire. Daca doresti o urcare usoara sint mijloace de transport pe cablu de la Sinaia ori de la Busteni. Dar pentru a gusta cu adevarat din frumusetile Bucegilor si a avea cele mai mari satisfactii se recomanda mersul pe jos. Parafrazind pe Calistrat Hogas putem spune ca are mare dreptate, cind afirma ca in excursie urcatul cu tractiune mecanica este la fel cum ai merge pe picioarele altuia. Dintre virfurile mai cautate de turisti, mai cunoscute sint: Omu (2 505 m), Bucsoiu (2 492 m), Coltii Morarului, Batrina, Obirsia, Caraiman (2 284 m), Babele, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa (2 071 m), Virf u cu Dor (2 030 m) etc. Multe chipuri impunatoare ale culmilor din Bucegi ca si cele ale Ceahlaului au fost surse de inspiratie ale unor legende populare, care au dainuit peste milenii. Caraimanul, munte urias - spune legenda - rasare dintre ceilalti munti intunecat si amenintator. Din el s-a deslipit o bucata de stinca ce sta atirnata ca un cimpoi. Este cimpoiul petrificat al unui vrajitor numit Caraiman, care locuia in munte. Cind sufla el din cimpoi toata natura inverzea si inflorea. Familia ii era compusa din multi copii, care-l iubeau foarte mult cind erau mici. Cind copiii s-au facut mai mari au inceput sa se certe pentru avere. Caraiman ca sa-i impace facu la capatul vietii parte egala fiecaruia, iar cearta se inteti intre cei lenesi si cei harnici. Parintele se intrista si plinse asa de mult, incit lacrimile se scurgeau in riuri pina la mare. Copiii, deveniti oameni mari, s-au revoltat contra tatalui si pe cind acesta dormea au vrut sa-i smulga cimpoiul. Deodata se deslantui o mare furtuna incit nu se mai putea vedea nici pamintul si nici cerul. Caraiman doarme si astazi cu cimpoiul subtioara. Este blocul de stinca ce se vede la jumatatea muntelui. Citeodata pe vreme de furtuna cimpoiul incepe sa se umfle si cinta de rasuna pe toata valea Prahovei . De asemenea, Virfu cu Dor, Piatra Arsa si alte virfuri si vai isi au povestile lor.

Caracteristic Bucegilor este podisul inalt ("Podul Bucegilor') larg si acoperit de ierburi catifelate si din loc in loc cu jnepenisuri. Eroziunea agentilor externi a creat curiozitatile rar intilnite ale Bucegilor: stinci ca niste ciuperci, "babele', "sfinxul', ca un cap de om, apoi hornurile, pantele abrupte, dolinele, pragurile, cheile, pesterile etc. Vestite sint cheile: Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Orzei si altele. Pe pantele muntilor dinspre valea Prahovei apar brinele, forme de relief ca niste trepte.

Apele Ialomitei au fost oprite de un baraj la Scropoasa. Lacul format alimenteaza cu apa hidrocentralele de la Dobresti si Moroeni.

Bucegii intrunesc conditiile climatice ale muntelui inalt. Observatorul meteorologic instalat la Virfu Omu ne arata ca temperatura medie anuala pe "Podul Bucegilor' este aspra (-2,6°C), pe cind la Sinaia este de +3,1°C. La Virfu Omu zapada acopera solul circa 200 zile pe an. Avalansele de zapada au o frecventa mare.

Daca "Podul Bucegilor' este asternut cu ierburi, in schimb, pe versanti, au o larga raspindire padurile, in special cele de molid, cu o fauna bogata, specifica muntilor inalti.

Valoarea stiintifica pe care o prezinta diferite elemente floristice si faunistice a facut ca anumite sectoare din Bucegi sa fie declarate rezervatii naturale. Rezervatia principala se intinde pe versantul prahovean si are o suprafata de circa 7 000 ha. Exista apoi si o zona stiintifica de protectie absoluta (200 ha). Ea cuprinde brinele sudice ale Caraimanului, Pestera Ialomitei, Muntii Cocora si Batrina, imprejurimile cheilor Ursilor, Pesterii si valea Horoabei. Rezervatia Zanoaga cuprinde Muntele Zanoaga si flancul drept al Cheilor Zanoagei. In Bucegi sint si unele specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colt, singele voinicului, ghintura galbena, tisa, zimbru, salcia pitica si altele; iar dintre animale sint ocrotite: capra neagra, risul, vulturul plesuv, vulturul sur si cocosul de munte.

La frumusetile naturale superbe ale Bucegilor se adauga constructiile realizate de om pentru cunoasterea lor. In orasele de la poale (Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal) s-au ridicat constructii turistice ultramoderne (hoteluri turistice, moteluri, campinguri, refugii, restaurante etc.), s-au construit sosele, teleferice, s-au deschis poteci de la poalele muntilor si pina pe plaiurile largi alpine.

Pe versantul estic al Bucegilor, sau pe "podul' lor se afla hotelurile si cabanele de la cotele l 400 si l 500, apoi mai sus "Virfu cu Dor', cabanele Piatra Arsa, Babele, Caraiman si cea mai inalta Cabana Omu (2 505 m).