LITORALUL MARII NEGRE

Printre cele mai frumoase si mai ademenitoare locuri din tara noastra se numara, fara indoiala, si litoralul Marii Negre. Aici vin oameni de pretutindeni si gusta binefacerile soarelui si ale marii. Litoralul Marii Negre sau "Cetatea soarelui' se intinde intre bratul Sfintu Gheorghe si localit 434j91e atea Vama Veche, pentru turismul intern si international fiind valorificati 91 km. In latime se intinde de la tarmul marii pe o distanta de 5-20 km. Zona de litoral reprezinta cel mai complex tinut dobrogean prin relief, clima, ape, vegetatie si formele antropice. Caracteristice in acest sens sint urmatoarele elemente: clima, calitatea exceptionala a plajei, a apelor si mai ales dotarile tehnico-economice. Clima este un factor cu deosebita importanta aici, deosebindu-se prin caracterele ei particulare de alte zone climatice. Este climatul cel mai secetos din tara noastra, favorabil curei heliomarine. Valoarea energiei insolatiei trece de 2 280 ore anual. Numarul anual al zilelor fara soare este mic (de exemplu Constanta 62) predominind timpul senin, iar variatiile de temperatura nu sint mari. Deasupra litoralului, mai ales vara, au loc miscari de aer continental si aer maritim cu caracter alternativ - brizele termice de zi si de noapte. Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 350-400 mm, iar stratul de zapada se mentine foarte putin pe sol. De multe ori in timpul iernii limita litoralului spre vest este indicata de lipsa zapezii.

Litoralul romanesc, cu numeroasele sale statiuni noi ce stralucesc in soare si care atrag nenumarati vizitatori din toata tara si de peste hotare, pentru odihna si tratament, constituie principala zona turistica a tarii. Fiecare dintre cele 15 statiuni prezinta caracteristici diferite, atit in ceea ce priveste arhitectura constructiilor cit si aspectul si latimea plajelor. Acest lucru trezeste interesul turistilor pentru ,a vizita in fiecare an alte locuri. In general, statiunile de la nord de Constanta sint amenajate pentru turism de odihna si recreere, iar cele de la sud si pentru turismul balnear. Navodari, orasul taberelor de elevi si pionieri, este situat la tarmul marii si al Lacului Tasaul. Orasul Navodari a devenit si un centru industrial. Aici se afla Combinatul de ingrasaminte chimice si un mare Combinat petrochimic. Mai la sud, intre Lacul Siutghiol si Marea Neagra, se afla statiunea Mamaia, cu o plaja lunga de circa 8 km si impartita in mai multe sectoare oare poarta numele complexelor de hoteluri (Neptun, Sirena, Ovidiu, Cazino, Tomis, International, Pa-las etc.), cu o capacitate de peste 10 000 locuri. Este una dintre cele mai vechi statiuni ale litoralului. A aparut in 1906 si pina in anii socialismului s-a dezvoltat foarte lent (in 1944 avea doar doua hoteluri). Astazi este una din cele mai frumoase statiuni, denumita pe drept cuvint "Perla Marii Negre'. Aici fauritorii de viata noua din patria noastra, precum si ospetii din multe tari straine, se bucura de binefacerile si frumusetile naturii, de confortul vilelor si hotelurilor, de o atentie deosebita din partea gazdelor.

Constanta (279 000 locuitori) este asezata pe ruinele vechiului oras Tomis - cel mai mare port maritim al tarii noastre. Constanta, centru balnear si de vilegiatura, la o rascruce de drumuri comerciale, deschide tarii noastre o poarta larga catre toate marile si oceanele lumii. O caracteristica a orasului o reprezinta trasaturile urbanistice ale cartierelor, multimea magazinelor, a monumentelor vechi si a altor atractii care satisfac cele mai diverse preferinte.

Constanta este un oras cu multe intreprinderi industriale, construite sau modernizate in anii socialismului, si anume: Santierul naval maritim, cel mai mare din tara, intreprinderea mecanica navala (IMN), Fabrica de celuloza si hirtie, intreprinderea integrata de lina, Fabrica de ulei, Fabrica de conserve de peste, intreprinderea de industrializare a laptelui, Fabrica de bere, intreprinderea de morarit si panificatie, intreprinderea de prelucrare a lemnului etc. Portul comercial, cu o mare capacitate de incarcare-descarcare apare ca o adevarata opera de arta. Este cel mai modern port romanesc de la Marea Neagra. Din portul turistic Tomis pleaca¹ si sosesc necontenit vase de coasta care fac legatura intre Constanta si celelalte statiuni balneoclimaterice de pe litoral. Monumentele istorice, muzeele, indeosebi Muzeul de arheologie al Dobrogei, edificiul roman cu mozaic (secolul al III-IV-lea), farul genovez, planetarul, cladirile, monumentele mai noi, statuile etc. sint obiective care atrag un mare numar de turisti.

Caile de acces spre Constanta - rutiere, feroviare, aeriene, maritime - sint numeroase; toate caile rutiere care trec Dunarea (pe la Ostrov D.N.3, pe la Giurgeni - Vadu Oii E 15, pe la Braila D.N.22, pe la Galati D.N.22), calea ferata Fetesti - Cernavoda si caile ferate de la Tulcea si Mangalia, converg spre Constanta.

Agigea este cunoscuta prin rezervatia de flora si fauna (broasca testoasa), dune marine si un sanatoriu. Eforie (Nord si Sud) este o statiune cu moderne, complexe de blocuri si hoteluri cu mare capacitate de cazare; s-au amenajat spatii verzi si parcuri pline cu flori multicolore.

Statiunea Techirghiol, situata pe malul de nord-vest al lacului cu acelasi nume, se remarca prin calitatile terapeutice ale namolului si ale apei, de citeva ori mai sarata decit a marii. Costinesti este o importanta baza a taberelor studentesti si de tineret. Urmeaza spre sud statiunile - Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, ou hoteluri moderne, cu restaurante, baruri, campinguri, complexe sportive, avind in apropiere si sate de vacanta care le maresc farmecul.

Mangalia situata pe locurile ocupate de vechea asezare Callatis este o statiune balneara complexa, cu un modern sanatoriu, datorita existentei in apropiere a unor izvoare cu ape termale, sulfuroase. Mangalia este asezata in cea mai calduroasa regiune a tarii. Aici temperatura medie lunara nu coboara sub zero grade, de aceea liliacul, caisul, piersicul infloresc mai devreme decit in alte regiuni. Orasul este in continua transformare, devenind port la mare si un insemnat centru al constructiilor de nave. Urmele cetatii Callatis, monumentele si necropolele vechi, muzeul de arheologie, Lacul Mangalia etc. sint obiective care imbie la cunoastere. La extremitatea vestica a Lacului Mangalia se afla rezervatia forestiera Hagieni, in suprafata totala de 585 ha. Aspectul placut al peisajului, cu multe plante de origine pontica si mediteraneana, cu valoare stiintifica deosebita atrag tot anul multi vizitatori.

Rezervatiile floristice, faunistice etc. sint considerate bunuri ale intregului popor, adica bun obstesc. De aceea trebuie pastrate cu multa grija de noi toti. Atunci cind ne gasim in fata unor astfel de rezervatii sa le ocrotim si sa invatam si pe altii s-o faca. In acest fel ne vom indeplini o inalta datorie patriotica.

Satul 2 Mai cu un camping si satul Vama Veche inchid spre sud sirul statiunilor balneoclimaterice ale litoralului romanesc.

Dincolo de linia tarmului, spre est, cu salba stralucitoare de statiuni litorale, privirea aluneca usor inspre largul Marii Negre care pune tara noastra in legatura cu restul lumii prin intermediul altor mari si oceane. Nu poti parasi frumoasa zona a litoralului fara sa nu faci o calatorie in larg cu vaporul, fie de la Sulina la Constanta ori Mangalia si invers, fie numai intre porturile litoralului fara Delta Dunarii.

Este o deosebita incintare, ca din largul marii sa privesti si sa admiri intr-o zi senina de vara sclipirea litoralului cu imbracamintea lui aleasa de adevarate monumente arhitecturale, maret tablou in minunate culori. Daca privesti in zare, departe de tarm, vei vedea pe luciul de apa de pe seiful continental platformele de foraj marin. creatii tehnice de o mare complexitate, adaptate necesitatilor de foraje si extractie, executate in Santierul naval de la Galati. Ele scot la suprafata din adincurile pamintului submarin "aurul negru'.

Prima platforma petroliera lansata la apa, in anul 1978, a fost denumita "Gloria', urmata in 1980 de "Orizont l' si apoi de inca trei platforme.

Platforma continentala a litoralului romanesc se intinde pe o suprafata de circa 30 000 km². Prin platforma continentala, numita si seif continental, se intelege marginea submersa a litoralului pina la adincimea de 200 m, care se inclina usor de la linia de tarm spre povirnisul continental, adica spre abrupt (portiune de teren submarin cu inclinare foarte mare) dincolo de care incepe regiunea abisala corespunzatoare adincimilor mari. Platforma continentala este in general neted i, sculptata pe unele locuri de vai submerse (vai sub nivelul marii).

Nu departe de tarmul marii se poate observa in larg, la 1,5 km departare de statiunea Mamaia, un turn pentru masuratori automate privind calitatile apei marii (turn oceanografie denumit "Tempo l'). Platformele de foraj, inalte cit un bloc cu sase etaje, sint construite in asa fel incit ele sa poata face fata celor mai mari valuri si vinturi care cuprind citeodata suprafata marii.

Si aici, ca si in alte parti, ale tarii, totul constituie pentru minunatul nostru tineret si o lectie. Gradul talmacirii prin munca se citeste oriunde, innoirile sint vizibile din cele mai avintata creste ale muntilor pina la marea cea mare, deschizindu-se posibilitati nelimitate oamenilor de a se bucura de binefacerile civilizatiei socialiste, la care poporul nostru harnic priveste cu incredere.