I. Aspecte geografice
Asezare :
Aflata in apropierea raspantiilor mari ce duceau spre Bucuresti, dinspre Targoviste si Moldova, localitatea Moara Vlasiei este situata la aproximativ 30 km de Bucuresti, 60 km de zona subdeluroasa, putin mai mult pana la Dunare si la 150 km de Braila sau pana in sudul Moldovei.
Situata pe o campie cu inclinare slaba, in directia NV-SE , comuna Moara Vlasiei se invecineaza :
la nord - Snagov, Lipia, Gruiu
la est - Gradistea
la vest - Balotesti
la sud - Dascalu (Gagu, Creata, Rucu, Tunari)
Drumuri de acces :
Situata in partea de nord-est a judetului Ilfov, localiatea amintita este legata de Bucuresti , pe drumul judetean, pe varianta : Moara Vlasiei, Caciulati, Balotesti, prin drumul national Bucuresti-Ploiesti (DN1).
In trecut, drum de legatura spre targurile Bucurestilor era si « aleea cu tei », acesta fiin cel mai scurt drum de legatura intre Palatul C 12112e412m aciulati si Palatul Domnesc din Tei (Bucuresti), resedintele domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica.
In prezent, accesul in comuna se face pe calea ferata, gara CFR Moara Vlasiei fiind la 33 km de Bucuresti si 25 km de Urziceni. O importanta deosebita o au so mijloacele auto de transport in comun.
Suprafata si coordonate geografice :
Comuna Moara Vlasiei este centrata pe o suprafata de 3604,84 ha din care intravilan 888,56 ha. si prezinta urmatoarele coordonate geografice 440 38' latitudine nordica si 260 14' latitudine estica.
Relief si notiuni pedologice :
Suprafata pe care se desfasoara este o campie de pietrisuri si nisipuri asezate peste un fundament de marno-argile, taiate de fagasele unor vai abia schitate. In paleolitic, aceasta zona apropiata Bucurestiului, era o campie in formare, cu un caracter de campie premontana sau deltaica. Dupa retragerea ghetarilor din Carpatii Meridionali, partea centrala a Campiei Romane este antrenata in miscarea de ridicare a Carpatilor si a dealurilor din jurul lor. Ca urmare apele incep sa se adanceasca, sa-si largeasca fundurile de vale, formand luncile acoperite de nisipuri fine.
In prezent, relieful este preponderent de campie , cu soluri aluviale podzolice, brune, de padure si format pe un strat sedimentar din pietrisuri, nisipuri si argile. Colmatarea vailor si tasarea depozitelor loessoide au dus la formarea unor intinse suprafete de uscat, determinand modelarea variata a terenului, caracteristic intregii Campii a Vlasiei.
Urmarind caracterele morfologice si particularitatile specifice mediului natural, se poate spune ca intreaga Campie a Vlasiei are acelasi destin ca si Campia Romana. Cercetarile arheologice demonstraza ca intreaga Campie Romana s-a format in Cuaternar in urma ridicarii in bloc a Carpatilor, fenomen care a dus la golirea bazinului lacustru de apele pliocene. Relieful format a suferit modificari datorate agentilor externi. Procesul amintit a fost lent datorita numeroaselor balti si rauri. Cu timpul, depunerea loessului a transformat raurile Moististea , Snagov si Colentina in salbe de lacuri si mlastini.
Campia Vlasiei este rezultatul acelorasi procese care au dus la formarea Campiei Romane, caracteristice fiind depozitele loessoide mai noi si aluviuni fluviale.
In cadrul Campiei romane, Vlasia se desprinde ca un tinut complex, despartit de partile vecine prin lunci sau campuri recent aluvionate ; vaile adncite intre campuri inalte au lunci, iar cele principale terase spre varsare ; suprafata campurilor, sculptate de valcele , e acoperita in mare parte de loess pe care s-a devoltat un sol gros de padure de stejar sau de antistepa.
Delimitata de valea Ialomitei la nord, si paraul Cociovalistea, la sud, zonaVlasiei se incadreaza, sub aspect geografic, in Campia Baraganului de sud. In subunitatea acesteia, numita Campia Snagovului, aflam si comuna Moara Vlasiei.
Retea hidrografica :
Comuna Moara Vlasiei apartine unei zone cu o retea hidrografica naturala medie, reprezentata prin cateva parauri cunoscute drept Cociovalistea si Vlasia.
Transformat de raul Ialomita in liman fluvial prin aluvionarea vaii (anastamozare), lacul Caldarusani s-a transformat din unirea paraului Cociovalistea cu paraul Vlasia, ambele izvorand din campie. Adancimea lacului inregistreaza valori mai mari decat cele ale raului Ialomita. Cu o suprafata de 224 ha (numai apa curata, fara cocioc), lacul Caldarusani are adancimea medie de 4,5 m si maxima de 9-10 m. Lacul , cu apa dulce si cu o mineralizare de 521 mg/l (tip HCO Na), permite o vizibilitate pana la o adancime de aproximativ 2,5 m. Valurile, cu o inaltime de 50-80 cm, sunt formate de vantul ce bate cu o viteza de 34,8 m/sec.
In dreptul comunei Gradistea, lacul Caldarusani se intinde pe o distanta de 4 km, din care 1,5 km apa limpede, restul fiind acoperit de plaur.
Din punct de vedere hidrografic mentionam ca zona este strabatuta de paraul Cociovalistea si paraul Vlasia. Paraul Cociovalistea , cu o lungime totala de 196 km2 , se formeaza din doua mici paraie, Vartopul si Mocanul, care se unesc pe teritoriul comunei Corbeanca. Avand izvoarele la nord de comuna Darza , paraul Cociovalistea masoara o lungime de 28 km pana la varsarea in lacul Caldarusani.
Paraul Vlasia, cu obarsia la sud de localitatea Niculesti are un curs temporar, stagnarile de apa, cu caracter mlastinos, fiind frecvente, mai ales, in aval de intersectia cu soseaua nationala Bucuresti-Ploiesti. Cu o suprafata de 82 km2 si o lungime de 24 km, paraul Vlasia se uneste cu paraul Cociovalistea, revarsandu-se apoi in lacul Caldarusani.
Clima :
Clima specifica climatului temperat- continental, a ingaduit inaintarea padurii pe tot spatiul amintit.
Temperatura medie anuala a aerului, inregistrata indeosebi in zona nordica a campiei Snagovului, se mentine in jur de 90C. Temperatura maxima absoluta a aerului a inregistrat +40.00c (20 aug 1945) si +42.00C (17-18 aug 2003 in timp ce temperatura minima absoluta a atins -350C (25 ian 1942). Numarul zilelor de inghet este de 130 zile. Cele mai numeroase zile cu inghet apar in lunile decembrie (26zile ianuarie (29zile), februarie (22zile).
Precipitatiile sunt reduse ca intensitate torentiala si variabilitate in timp. Cele mai mari cantitati deprecipitatii anuale , in zona Campiei Vlasiei, inregistrate in perioada 1935-1995, au fost de 671,8 mm (Tancabesti). Cele mai ploioase luni ale anului sunt mai-iunie , cu o valoare medie multianuala de 84,7 mm si o valoare maxima , inregistrata in aceeasi luna , de 168 mm.
Directiile dominante ale vantului sunt din sectoarele nord-est (crivatul) cu o frecventamedie de 19,6% si maxima de 25,5% inregistrata in luna februarie , si din sectoarele sud-vest, vest-sud-vest (austrul), inregistrate cu valori medii de 16,8%. Viteza medie anuala este de 2 - 2,5 m/s, viteza maxima 170 km/h fiin inregistrata in 1954 in Gradistea.
Vegetatia :
Vegetatia ocupa un loc insemnat in peisajul natural al comunei Moara Vlasiei, precum si al asezarilor apropiate, constituind factori naturali cu o mare importanta economica. In functie de conditiile geografice, aceasta
poate fi clasificata in : vegetatia de lunca, vegetatia de pe interfluvii si vegetatia hidrofila.
Din suprafata totala a comunei Moara Vlasiei, padurile detin o suprafata de 39,1% acestea fiind : padurea Pascani la nord-vest de satul Caciulati, padurea Surlani si padurea Caldarusani la nord-est de Moara Vlasiei, padurea Bigiara in partea de sud a comunei si padurea Branzeasca la sud-est.
II. Istoric
Lungul drum al omului prin istorie atestat si aici de prezenta uneltelor de os si piatra cioplita, scoae la lumina pe dealurile Mihai Voda si Radu Voda din Bucuresti, isi gaseste suportul si in comuna Moara Vlasiei (Caciulati).
Pastrand asezari stravechi, datate din vremea armelor si uneltelor de piatra, Campia Vlasiei se constituie intr-un martor autentic pentru confirmarea existentei si continuitatii poporului roman la nord de Dunare. Campia Vlasiei a fost dominata de cetatile getice de la Piscul Crasari, aflata la circa 70 km de Bucuresti.
Detalii cu privire la viata sociala a taranilor din comuna Moara Vlasiei aflam din lucrarea « Descrierea topografica a Tarii Romanesti » de dr. Caracas Constantin, lucrare ce descrie hotarele judetului Ilfov. Locuitorii satelor se ocupau cu tesutul in casa , pescuitul si agricultura.
In partea de nord a judetului Ilfov este amintita Manastirea Caldarusani, cu 200 de calugari, inconjurata in mare parte de un lac. In sate populatia era impartita dupa statutul social : fruntasi, mijlocasi si codasi.
Batranul ban Dimitrache Ghica, inainte de anul 1800 cumparase mosia Caciulati de la familia Mavrodin, adaugandu-i 135 de stanjeni din mosia Pascani, sat ce tine in prezent de comuna Moara Vlasiei. Mostenitorii marelui Ban raman Grigore al IV-lea Ghica(1822-1828) si Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), domnitori ai Tarii Romanesti, ultimul legat constant de aceste locuri. Alexandru Dimitrie Ghica intra in posesia mosiei Caciulati inainte de a se confrunta cu probleme financiarte dar reuseste sa modernizeze satele din Campia Vlasiei, iar in 1830 incepe sa construiasca la Caciulati , pe malul drept al raului Cociovalistea, pe locul curtii boieresti a Banului Dimitrache Ghica , un palat inconjurat de o gradina frumoasa (numita in prezent Gradina Mare), resedinta sa de vara de mai tarziu, locul unde mai uita de « poverile grele ale domniei ». Desemnat resedinta domneasca , palatul Caciulati a cunoscut in timp trecerea a numerosi oaspeti de seama ai timpului precum membri ai familie Ghica, Cantacuzino.
III. Populatia
Populatia reprezinta principalul punct de plecare pentru orice evaluare a domeniului social. Indicatorii referitori la marirea si structura populatiei pe sexe, grupe de varsta si grupuri etnice, cat si modificarile acestora, sunt esentiali pentru intelegerea trendurilor pe care le inregistreaza populatia din judet cat si intelegerea impactului lor
asupra conditiilor si problemelor economice si sociale. La 01 ianuarie 2005 s-a inregistrat un numar total de locuitori in comuna Moara Vlasiei de 18.325, populatia masculina fiind de 9534, iar cea feminina de 8791.
Se constata o crestere a populatiei, ponderea populatiei de sex feminin mentinandu-se majoritara fata de populatia de sex masculin. Acest lucru nu poate fi explicat printr-o rata a natalitatii crescuta, aceasta mentinandu-se constanta comparativ cu perioada trecuta (aproximativ 10%) cu toate ca mortalitatea a scazut cu aproximativ 6%, aceasta din urma se mentine la o rata de 12%, ceea ce genereaza un spor natural negativ. O cauza este aceea a migratiei populatiei generata de fenomenul out town (retragerea populatiei din marele orase in imprejurimile acestuia) si de migratia fortei de munca din tara in zona capitalei. Acestia se constituie in factori importanti ai cresterii cererii de utilitati publice si a bunurilor si serviciilor cu impact major asupra conditiilor economice si sociale.
Structura populatiei pe grupe de vārsta a īnregistrat modificari semnificative, ca urmare a procesului lent, dar continuu, de īmbatrānire demografica, accentuat īn ultimul deceniu ca o consecinta a scaderii natalitatii. Ca urmare, ponderea populatiei sub 15 ani este īn continua scadere, iar ponderea populatiei vārstnice, de peste 60 de ani, este īn continua crestere. Un domeniu des mediatizat in ultimul timp datorita incidentelor petrecute, este cel al educatiei Nu exista institutii de invatamant superior in judet. Comparativ cu anii trecuti se constata o scadere a numarului copiilor inscrisi intr-o forma de invatamant obligatoriu dar si in cel prescolar (avand cauza in rata natalitatii), dar o crestere a celor inscrisi in unitatile de invatamant liceal. Aceasta datorita acestei generatii numeric mai mare, dar si datorita migratiei elevilor din Bucuresti in Ilfov. Mentinerea constanta a natalitatii in anul 2005 comparativ cu 2004 si scaderea acesteia raportata la un interval mare de timp cat reprezinta un indicator de baza pentru politicile familiale. Populatia majoritara, in judetul Ilfov, este situata in mediul rural, ceea ce reduce riscul aglomerarii urbane si o tinere sub control a cererii de locuinte in acest mediu. Insa, problema care se ridica este cea a transportului, cailor de acces si utilitatilor publice, cat
si accesul la serviciile de sanatate.
IV. Aspecte social economice
1. Domenii Economice Principale
Principalele domenii ecomonice de activitate prezente in judetul Ilfov sunt industria si serviciile. La sfarsitul anului 2003 se inregistra un numar de 5003 unitati locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii. Din acestea 10 isi desfasurau activitatea in industria extractiva, 845 in industria prelucratoare, 12 aveau ca domeniu de activitate energia electica si termica, gaze si apa, 290 specializate in
constructii, 2683 unitati cu activitate in comertul cu ridicata si amanuntul, 116 hoteluri si restaurante, 352 in transport, depozitare si comunicatii, 8 in invatamant, 30 cu activitati in domeniul serviciilor de sanatate si 114 alte activitati de servicii colective, sociale si personale. Unitatile economice din domeniul industriei prelucratoare sunt majoritare in
ceea ce priveste numarul mare de salariati. Cu toate acestea, doar 39 din totalul de 5003 de agenti economici inregistrati au peste 250 de angajati si 192 intre 50 si 249. Alte 630 de unitati au intre 10 si 49 de angajati, iar restul il constituie unitatile economice de mici si foarte mici dimensiuni. Din anul 2003 cand s-au inregistrat aceste date, au survenit mai multe schimbari in sensul ca majoritatea unitatilor economice mici si foarte mici au fost nevoite sa-si
inceteze activitatea, iar pe piata au ramas doar cele cu putere economica reala. Aceasta concomitent cu patrunderea pe piata a marilor complexe comerciale si a reprezentantelor unor firme internationale importante, datorita pozitiei stratgice fata de capitala. Aceste
schimbari au vizat capacitatea economica a unitatilor comerciale si nu au modificat semnificativ distributia unitatilor dupa domeniul de activitate, astfel pe primul loc se situeaza activitatea de comert, imediat urmata de cea a industriei prelucratoare
2. Gradul de ocupare a fortei de munca
Problemele ocuparii fortei de munca, dincolo de indicatorii economici, implica aspecte de ordin social, aceasta fiind nu numai principala sursa a mijloacelor de existenta, ci si una din caile de dezvoltare si manifestare a personalitatii umane. In luna august a anului 2005 s-a inregistrat un numar total de 67.154 salariati, din care 2521 in sectorul agricol, de vanatoare si servicii anexe; 26.809 in industrie si
constructii si 37.824 in domeniul serviciilor. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2004, se constata o crestere a numarului de salariati in judetul Ilfov (de la 59.036 la
67.154), mentinandu-se o pondere mai mare a celor care lucreaza in domeniul serviciilor. Acesta din urma este domeniul care asigura populatiei ilfovene cel mai mare castig salarial mediu brut (1267 ron/persoana in luna august 2005) fata de agricultura (904 ron/persoana). Se constata ca, desi majoritatea populatiei se concetreaza in mediul rural, principala ocupatie a ilfovenilor se regaseste in domeniul serviciilor. Tot in aceasta perioada s-au inregistrat 3142 de someri, din care 1658 barbati si
1484 femei. Astfel, rata somajului a fost de in scadere semnificativa fata de 4,2 cat a fost in luna august a anului 2004. Avand o populatie majoritara de sex feminin, judetul
inregistreaza un numar mai mare de someri de sex masculin. somajul reprezinta consecinta inevitabila a reajustarii unor parametri ai economiei de piata, īn conditiile
aplicarii unor politici de restructurare īn vederea īmbunatatirii performantelor. Sistemul de asigurari sociale nu este orientat catre reintegrarea profesionala a somerilor, fiind centrat doar pe plata unor sume compensatorii si a ajutorului de somaj si mai putin pe formarea profesionala si reinsertie. Acest fenomen atrage dupa sine o stare de saracie care isi pune amprenta asupra natalitatii, mortalitatii, serviciilor de sanatate, infractionalitatii.
3. Reteaua de īnvatamānt
este, de departe, cea mai densa, dar un numar īnsemnat din
unitatile scolare si prescolare de la periferie si judetul Ilfov nu īndeplinesc conditiile pentru acordarea autorizatiei de functionare, neavānd apa curenta si canalizare. Problemele reabilitarii retelei stradale sunt extrem de grave, iar lipsa unei conceptii unitare īn aceasta directie, face ca perspectiva transformarii regiunii metropolitane īntr-o
entitate functional - eficienta sa devina tot mai periclitata. Īn cazul īn care nu se vor lua rapid masuri si nu se vor respecta strict principiile unui urbanism modern, posibilitatea unui colaps īn circulatia stradala nu este exclusa. Afluxul de populatie catre Bucuresti, īn cautarea unui loc de munca genereaza o crestere supradimensionata a utilizarii neplatite a serviciilor, facilitatilor comunale.
IV. Dezvoltarea zonei
"Vand teren Caciulati, in traseul autostrazii Bucuresti-Brasov, drum acces, apropiere cale ferata, padure, rog seriozitate". Anunturile de acest gen se vor inmulti foarte rapid daca lucrarile la autostrada Bucuresti-Brasov vor incepe potrivit graficului anuntat de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre - pana la sfarsitul anului pe doua segmente, Bucuresti-Moara Vlasiei si Moara Vlasiei-Ploiesti. Pentru proprietarii de terenuri situate pe traseul autostrazii va incepe o perioada interesanta. Unele agentii imobiliare din judetul Prahova au observat ca preturile la terenuri arabile sau construibile aflate in calea autostrazii s-au dublat, iar in unele cazuri s-au triplat. Mentionam ca, fata de cotatii care se incadrau, in urma cu cativa ani, pana la 1 euro/mp/teren pe relatia Ploiesti-Campina, acum putem vorbi despre preturi de 10-15 euro/mp.
Batalii aprige la intrarea pe autostrada
Expertii imobiliari avertizeaza ca, acolo unde s-a produs scumpirea terenului
sau unde inca se speculeaza pe seama viitoarei autostrazi, cresterea pretului
este inutila deoarece vor lipsi tranzactiile, respectiv confirmarea valorii pe
piata libera. In primul rand, daca vorbim despre expropriere, autoritatile nu
vor negocia valoarea despagubirilor. Acestea sunt stabilite de catre un expert
evaluator, la un pret fix.
Terenurile din proximitatea autostrazii care vor scapa de expropriere vor fi cu
adevarat valoroase numai daca e vorba despre proprietati aflate in zona
intrarilor sau iesirilor autostrazii (asa-numitele in/exit-uri). In lipsa unui
"vad de clienti" poti scumpi marfa continuu, ca
rezultatul va fi acelasi. In acest sens, speculatiile cu terenuri care nu au norocul
sa fie amplasate in zona de in/exit devin mult mai riscante.
Asa cum arata si experienta auto-strazii Bucuresti-Pitesti, adevaratele
batalii se vor da pentru pamantul din zona exit/in-urilor de autostrada. Attila
Peli, senior land broker Colliers International, spune ca autostrada va crea
beneficii pentru proprietarii terenurilor situate in apropiere de exit-uri, la
2 maximum 5 km. "Nu are sens sa ai teren in imediata proximitate daca pana la
urmatorul exit de autostrada sunt cateva zeci de km", adauga Peli. Un exemplu
de zona care se va dezvolta cu succes este Parcul Industrial Ploiesti. Datorita
apropierii magistralei de acest parc, multe firme internationale au demarat
deja investitii aici.
De asemenea, interesul investitorilor va creste odata cu aparitia spatiilor
destinate serviciilor aferente autostrazii. De-o parte si de alta a autostrazii
s-au prevazut parcari de scurta durata si locatii cu diverse servicii
(benzinarii, snack-bar, grup sanitar, parcare auto, spatii de odihna, magazin
etc.). Cele mai importante vor deveni terenurile din zonele apropiate acestor
popasuri, iar potrivit proiectului propus astfel de locatii vor exista la km
35, īntre Balta Doamnei si Gherghita si la Barcanesti. Un popas ceva mai
dezvoltat, care va include spatii comerciale, benzinarie, autoservice, motel cu
aproximativ 20 de locuri va exista in zona Banesti.
Unde-s exit-urile, aceasta-i intrebarea
Speculatorii imobiliari sunt foarte interesati de a afla exact traseul,
in/exit-urile si nodurile rutiere, acest aspect fiind extrem de important
pentru viitorul afacerilor. Autoritatile evita insa sa faca prea multe referiri
publice privitoare la traseele viitoarelor mari artere de circulatie tocmai in
ideea prevenirii speculatiilor imobiliare care ar putea scumpi artificial
costurile de expropriere. In ceea ce priveste informatiile referitoare la
accesele in si dinspre autostrada, acestea sunt pastrate cu "strasnicie", nu
atat pentru realizarea de economii la bugetul de stat, cat mai degraba pentru
valorificarea informatiei pe canale private.
Surse din piata tranzactiilor cu terenuri sustin ca in spatele frecventelor
modificari de traseu se ascund interese private care speculeaza cu fiecare noua
conjunctura. Putini sunt investitorii care stiu varianta buna a traseului si,
pana cand nu va fi publicata lista cu terenurile care urmeaza sa fie
expropriate in Monitorul Oficial, orice directie este verosimila. Pipera,
Stefanesti si Tunari sunt zone de maxim interes investitional, acest fapt
explica succesul loteriei traseelor si speculatiile imobiliare.
|
