MASIVUL PIATRA CRAIULUI SI CULOARUL BRAN-RUCAR

Situat in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, Piatra Craiului este unul din cele mai impresionante masive muntoase din Romania. Pozitia sa perpendiculara pe directia Carpatilor Meridionali, constitutia petrografica, limitele foarte clare fac din masivul Piatra Craiului o unitate geografica de sine statatoare foarte tipica in Carpatii 626f59g romanesti. El se prezinta sub forma unui munte alungit pe directia generala nord-sud, cu o lungime de aproximativ 20 km si o latime ce nu depaseste 5 km, in cadrul caruia se pot separa doua zone foarte deosebite, dar legate organic una de alta: zona masivului calcaros si zona inconjuratoare.

Zona masivului calcaros, care da de fapt individualitatea geografica a intregului masiv, este de forma arcuita si ingustata din ce in ce mai mult spre sud. Are lungimea de peste 18 km si latimea maxima de 1,2 km in dreptul virfului La Om. Masivul calcaros se poate subdiviza, la rindul sau, In abruptul vestic, abruptul estic si creasta Pietrei Craiului. Primul se ridica cu 800 - 900 m deasupra zonei inconjuratoare, impresionind prin frumusetea-i salbatica. Toata su prafata sa este brazdata de vai adinci si inguste, cu numeroase rupturi de panta ce ating uneori chiar 40 m. De-a lungul sau se pot urmari trei nivele de briuri, pe care te poti strecura cu mare atentie. Cel de al doilea abrupt este mai putin impresionant, dar si el de un pitoresc rar intilnit. Acesta domina doar cu 600 - 700 m zona inconjuratoare. Fenomenele de pe versantul vestic sint intilnite si aici, dar mult diminuate. In sfirsit, creasta Pietrei Craiului, nascuta prin jonctiunea celor doua abrupturi, este forma cea mai atragatoare si caracteristica din intregul masiv. Ea se intinde pe aproximativ 10 km, distanta care pentru a fi parcursa cere sa urcam si sa coborim peste 40 de virfuri si inseuari.

Calcarele mai apar insular in Pietricica (spre Dimbovicioara), sub forma unor suprafete carstificate, unde se remarca vaile in forma de chei si cu trepte antitetice, ponoarele si izvoarele carstice.

Intre masivul Piatra Craiului la vest si masivul Bucegi la est se intinde o zona depresionara numita Culoarul Bran-Rucar. Este o regiune muntoasa cu o altitudine medie de 1000 m. Calcarele predomina spre Rucar, unde ocupa suprafetele cele mai inalte, depasind altitudinea medie a culoarului. Astfel, sirul de maguri ("gilmele') din partea vestica se mentine la 1000 - 1500 m alt.

Prezenta calcarelor si morfologia reliefului au favorizat dezvoltarea unui relief carstic mai ales in jumatatea sudica a culoarului. Carstul de suprafata este reprezentat prin polii (Podul Dimbovitei), uvale, doline, vai carstice etc. Pentru carstul de adincime sint caracteristice pesterile de dimensiuni mici si mijlocii: Pestera de la Uluce, Pestera lui Fulga, Pestera din satul Pestera etc. Interesante sint si izvoarele carstice, mai ales cele de pe Valea Cheii.

In comparatie cu regiunile montane din vest si est (Piatra Craiului si Bucegii), culoarul Bran-Rucar apare ca o "oaza' de populare in inima Carpatilor. Frumusetea satelor de munte de aici (Sirnea, Pestera, Magura, Fundata etc.) este de mult recunoscuta, in prezent culoarul Bran-Rucar constituind una dintre cele mai de seama zone turistice din Romania.

Traseul 1. Rucar - Pestera de la Coltul Surpat - Podul Dimbovitei - Cheile Dimbovicioarei - Pestera Dimbovicioara - cabana Brusturet (4 -5 ore) (fig. 159).

Din cunoscuta localitate turistica Rucar urmam soseaua nationala ce duce spre Brasov traversind muntele Plesa peste inseuarea Posada. Depasim inseuarea si coborim spre localitatea Podul Dimbovitei. La intrarea in sat, din soseaua nationala se desface spre stinga un drum forestier care serpuieste pe Valea Dimbovitei. Urmam acest drum si dupa aproximativ 1 km intram in cheile superioare ale Dimbovitei. La 700 m de la intrarea in chei, pe dreapta vaii (stinga traseului nostru), se gaseste Pestera de la Coltul Surpat. Prezenta ei este semnalata de o scara de ciment pe care se afla scris si numele. Durata parcurgerii traseului, 1³/₄ ore. Mentionam ca exista o cursa care circula pe ruta Cimpulung-Rucar-Satic de doua ori pe zi.

Dupa vizitarea pesterii ne intoarcem prin chei pina in satul Podul Dimbovitei. De aici pornim spre nord pe drumul forestier care urca pe Valea Dimbovicioarei spre cabana Brusturet. Dupa 0,5 km intram in Cheile mari ale Dimbovicioarei (1,7 km). Strabatem apoi o zona largita a vaii pe o lungime de 2,5 km, unde se gaseste satul Dimbovicioara. In amonte de sat urmeaza un alt sector de chei lung de circa 400 m, in care, pe stinga vaii (dreapta traseului), se afla Pestera Dimbovicioara.

De la aceasta pestera, traseul ne conduce mai departe prin cheile amintite. Din nou o zona larga si un nou sector de chei (de 300 m). Chiar de la intrarea in aceste chei ne atrag privirea doua izvoare carstice situate pe dreapta riului Dimbovicioara. Sint Izvoarele din Valea Rea sau Izvoarele din Plai. De prezenta acestor izvoare este legata si existenta celor doua pesteri de aici (Pesterile din Valea Rea sau Pesterile din Plai), interesante doar din punct de vedere stiintific. Dupa ce strabatem cheile (linga confluenta Vaii Muierii cu Dimbovicioara) ajungem la o pestera cu o deschidere impresionanta, dar cu o lungime ce nu depaseste 20 m. Este Pestera Dracilor, situata pe partea dreapta a Vaii Dimbovicioara.

Un kilometru amonte, tot pe dreapta vaii, se afla "Gilgoaele', cele mai mari izvoare carstice din partea sudica a masivului Piatra Craiului. Ele marcheaza de fapt intrarea in Cheile Brusturetului, dincolo de care se afla cabana Brusturet. Parcurgerea traseului Podul Dimbovitei - cabana Brusturet dureaza 2 ore.