MEDII GEOGRAFICE AZONALE
|
MEDII MONTANE |
MEDII LITORALE |
MEDII ANTROPICE |
|
Aceste medii au un caracter azonal si caracterizeaza muntii cu o anumita dezvoltare verticala; sistemele de munti josi hercinici sau caledonieni) care au altitudini reduse se înscriu în cadrul zonalitatii latitudinale si au mai putin observabila zonalitatea verticala. Acest tip de mediu este predominant în cadrul sistemelor transcontinentale, alpino-himalayan si andin. Factorii genetici care se îmbina apartin atât celor specifici zonalitatii latitudinale (îndeosebi pentru partea inferioara a muntilor), cât si a celor specifici azonalitatii, proveniti din etajarea caracteristicilor mediului. Factorii geoecologici cu caracter azonal au anumite caracteristici generale (valabile pentru orice sistem montan) si specifice (care particularizeaza anumite unitati montane). Se pot distinge trei categorii (situatii) de medii montane caracteristice pentru: sistemele transcontinentale (sistemul andin si alpino-himalayan); sistemele montane regionale si munti izolati. a. Sistemele transcontinentale au, pe lânga specificul etajarii verticale a elementelor de mediu, o importanta influenta la scara globala. b. Sisteme montane regionale în afara celor doua sisteme montane transcontinentale, exista anumite sisteme montane de dimensiuni mai mici si ca întindere si ca altitudini, cum ar fi: Muntii Atlas din nordul Africii, muntii caledonieni din nordul Europei, Podisul înalt al Etiopiei, sistemele de munti hercinici, regiunea muntoasa a Siberiei de Sud, regiunea muntoasa a Siberiei de Est. Aceste sisteme montane regionale induc anumite diferentieri în caracteristicile mediului determinate de zonalitatea latitudinala. c. Munti izolati (în afara sistemelor montane) Acesti munti reprezinta anumite "insule", având o dezvoltare redusa în suprafata, dar destul de evidenta în altitudine. Astfel, în apropierea ecuatorului sunt cunoscute masivele muntoase vulcanice Kenya si Kilimandjaro, cu o etajare foarte vizibila a conditiilor de mediu, de la savana (la baza) pâna la zapezi si ghetari (la înaltimi de peste 5000m). O situatie relativ asemanatoare se observa în cazul muntilor vulcanici din arhipelagul Hawaii |
■ Medii maritime (litorale) în lungul liniei tarmului si într-o anumita banda situata de o parte si de alta 828p1518i a acesteia exista anumite caracteristici ale mediului, în care elementul geoecologic principal este dat de raportul dintre uscat si apa, un raport azonal, care se desfasoara însa pe fondul zonalitâtii latitudinale. Exista anumite elemente specifice ale mediului înconjurator legate de interactiunea dintre uscat si apa. Fâsia acestei interactiuni se desfasoara atât în zona uscatului (pe o portiune care variaza în functie de altitudinea reliefului), cât si în zona oceanului (pâna la anumite adâncimi, dependente de aspectul platformei continentale). Pentru regiunile cu maree puternice, aceasta fâsie este mai usor observabila între nivelul maxim si minim al acestora. a. Exista o serie de factori prin care oceanul influenteaza uscatul, cum ar fi: - contactul între apa si uscat, precum si actiunea miscarilor apelor oceanice (valuri, maree, curenti), a creat un tip special de relief (relieful litoral). curentii calzi (Curentul Atlanticului de Nord, Curentul Kuro-Shivo), care "împing" foarte mult spre nord zonalitatea latitudinala a tipurilor de mediu, a vegetatiei si climei; curentii reci (Curentul Labrador, Curentul Peru-Chile), care duc la racirea sensibila a climatelor si a tipurilor de mediu din zona litorala în care actioneaza; existenta unui transfer termic între ocean si uscat, îndeosebi în perioada în care temperatura oceanului este mai mare decât în spatiul continental; - datorita schimbarii volumului de gheata cantonat în ghetarii de calota în timpul cuaterarului (în perioadele glaciare), nivelul oceanului era mai scazut si, în acest fel, a existat o anumita oscilatie a liniei tarmului; b. Influenta continentului asupra oceanlui se concretizeaza sub mai multe aspecte: existenta unor depuneri sedimentare provenite din eroziunea uscatului în domeniul marin, acolo unde sunt transportate de reteaua hidrografica; existenta unui transfer termic dinspre continent spre ocean, în momentul în care suprafata continentala este mai calda; formarea unor aspecte specifice foarte vizibile în articulatia tarmurilor, cum ar fi deltele, estuarele si golfurile. Mediul litoral are o serie de caracteristici verifice, cum sunt: - este un domeniu de pescuit; - este o zona activa de transporturi maritime si prezinta, în multe cazuri, noduri de interconectare cu transporturile pe uscat (cazul costurilor foarte mari); concentreaza frecvent o populatie numeroasa, mai ales zonele litorale temperate si calde; - construirea porturilor a schimbat foarte mult peisajul si mediul arealelor respective; facilitarea transporturilor maritime si aprovizionarea cu materii prime au permis dezvoltarea, în unele situatii, a unor regiuni industriale portuare, care au schimbat substantial peisajul si mediul înconjurator. In viitor, raportul dintre uscat si apa si :iracteristicile mediului maritim (litoral) vor fi influentate de doua fenomene rezultate dinactiunea antropicâ: - ridicarea nivelului oceanului planetar, ca o consecinta a încalzirii climatice generale; - poluarea mediului marin si continental situat în lungul tarmului. |
* Medii antropice (regionale si locale) Aceste medii fac abstractie, într-o oarecare masura, de zonalitatea latitudinalâ. Ele pot fi considerate, de aceea, medii azonale. Spre deosebire de cele anterioare (mediul montan si mediul litoral), la acestea apare foarte clar elementul determinat de interventia antropica a. Mediul regiunilor industriale Acest tip de mediu îsi are originea în existenta unor resurse ale subsolului care au determinat formarea initiala a unor industrii de exploatare si prelucrare a acestora; exemplul cel mai cunoscut îl reprezinta resursele de carbuni, care au favorizat aparitia si extinderea revolutiei industriale si formarea regiunilor industriale bazate pe exploatarea carbunilor. Aceste regiuni s-au caracterizat si se caracterizeaza si în prezent printr-o modificare substantiala a mediului, datorita exploatarii carbunilor si utilizarii lor în procese ale industriei energiei electrice si ale industriei metalurgice. Gradul de poluare este ridicat, sunt frecvente ploile acide, exista un peisaj foarte bine conturat si importante concentrari de populatie. Regiunile industriale mai noi, bazate pe tehnologii nepoluante, au un mediu sensibil diferit de cel al regiunilor industriale traditionale. b. Mediul regiunilor urbane Acestea creeaza în perimetrul lor si în imediata apropiere modificari sensibile ale mediului înconjurator. Exista o anumita îmbinare între caracteristicile locale ale acestui mediu si cele datorate zonalitatii. Totusi, anumite trasaturi (gradul de poluare, infrastructura urbana, concentrarea populatiei, particularitatile bioclimatice) fac din acest mediu un tip regional (daca se extinde pe o suprafata mai mare) sau local (daca este de dimensiuni mici) foarte evident. c. Regiunile si arealele foarte degradate Aceste suprafete de teren cu o degradare intensa a mediului, reprezinta exemple de medii generate de anumite cauze specifice, care au un caracter azonal (fiind astfel medii azonale). Mentionam, în acest caz, câteva exemple, cum ar fi: haldele de steril, suprafete puternic erodate si degradate, zone de acumulare a deseurilor etc. În aceste situatii, elementele supuse degradarii reprezinta o gama mai larga decât cele strict vizibile în peisaj; unul dintre cele mai importante domenii ale "degradarii secundare" îl reprezinta poluarea apelor freatice, de unde se aprovizioneaza frecvent localitatile urbane cu apa potabila. |
COMPARAŢIE TIPURI DE MEDII ÎN EUROPA
|
MEDIUL FORESTIER OCEANIC |
MEDIUL CONTINENTAL MODERAT |
|
■ Pozitia geografica: este situat între 40° si 55° latitudine nordica. ■ Factorii determinanti pentru acest tip de mediu sunt: pozitia geografica, apropierea de ocean si existenta unei circulatii predominant vestice sau dinspre ocean (care determina un aport mai mare de precipitatii); un alt factor determinant important îl reprezinta curentii calzi ai oceanului, care aduc aici mase de apa cu temperaturi mai ridicate decât valorile zonale ale oceanului. ■ Factorii complementari: regiunile cu acest tip de mediu sunt în general joase, situate spre litoral, ceea ce permite o circulatie usoara a maselor de aer; datorita evaporatiei mai mari pe ocean, nebulozitatea este mai ridicata. ■ Factorii de nuantare: existenta în apropierea tarmului a unor lanturi muntoase (cum este în vestul Americii de Nord, în Scandi-navia sau în estul Australiei) diminueaza foarte mult ca întindere acest tip de mediu. ■ Radiatia solara este de 110-120 kcal/ cm2/an, cu o componenta importanta a radiatiei difuze, datorita nebulozitatii. ■ Temperatura: - medie anuala este de aproximativ 10°C, cu abateri fata de aceasta valoare; - vara se ridica la 10-15°C; - iarna temperatura medie este de 5°C (în apropierea oceanului) si ajunge la 0°C (uneori chiar sub aceasta valoare) spre interiorul continentului. Precipitatiile medii anuale depasesc 1000 mm/an, dar ajung în unele situatii la peste 1500 mm/an; exista, de asemenea, o umiditate atmosferica permanenta si ridicata ■ Tip de climat - climat temperat-oceanic. ■ Regimul hidrologic al râurilor: râurile, în general scurte, au un regim hidrologic pluvial (uneori pluvio-nival), cu debite bogate tot timpul anului. ■ Vegetatia naturala: predomina padurile de foioase, iar în extremitatile nordice apar si paduri de pin. Vegetatia naturala a fost înlocuita pe mari întinderi cu plante de cultura. Soluri (predominante): spodosoluri si soluri gleice, cu o fertilitate relativ modesta. Unitatile de relief în continentele nordice se suprapun în linii mari zonelor caledo-niene si partial zonelor hercinice. ■ Sistemul morfoclimatic este de tip temperat-oceanic (cu o substantiala modelare subaeriana datorata sistemelor fluviale). ■ Densitatea populatiei: populatia ajunge la valori mari, cu densitati ridicate si foarte ridicate (de 150 loc./km2 si chiar peste aceasta valoare). ■ Tipul de agricultura: în prezent se practica o agricultura comerciala, cu o pondere importanta a zootehniei. Gradul de antropizare: mediul natural initial a fost transformat substantial, ramânând în forma naturala (sau foarte putin modificata) doar 20% din întinderea acestui tip de mediu. ■ Caracteristici ale degradarii mediului: exista anumite întinderi cu un mediu industrial foarte pregnant si cu un mediu urban aproape generalizat. Elementele de degradare sunt relativ reduse. ■ Aspectul estetic al peisajului: utilizarea intensiva îndelungata si traditiile industriale ar fi trebuit sa duca la degradarea sa substantiala; nivelul tehnologic si masurile de combatere a poluarii au favorizat pastrarea caracteristicilor acestuia, iar în multe locuri chiar la ameliorarea sa. |
■ Pozitia geografica: între 40° si 55° latitudine nordica. ■ Factorii determinanti: principalul factor - reprezinta pozitia latitudinala, care confera acestui mediu caracteristicile zonalitatii de ansamblu; asociat acestui factor, mentionam pozitia pe care o are acest tip de mediu în interiorul continentelor. ■ Factorii complementari: ntinderea masei continente, foarte bine exprimata pentru continentul eurasiatic; datorita deschiderii largi a Americii de Nord si a Eurasiei spre regiunile reci din nord (fara baraje semnificative de munti), patrunderea frecventa a maselor de aer reci duce la atingerea unor valori termice mai coborâte decât în cazul mediului oceanic. ■ Factorii de nuantare: acestia se refera la variabilitatea unor caracteristici ale mediului clima, hidrografie, vegetatie) si la consistenta anotimpurilor extreme. Radiatia solara este de 120-130 kcal/ cm2/an, fiind mai ridicata decât în cazul mediului oceanic, datorita nebulozitatii mai reduse. ■ Temperatura: - medie anuala este de aproximativ 10°C; vara temperaturile sunt în medie de 15-20°C; ele cresc spre interiorul continen-telor, unde climatul devine mai arid; - iarna temperaturile sunt cuprinse între 0°C C si -5°C. ■ Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 500 si 1000 mm/an; pe anumite areale situate spre interior, pot ajunge la 400 mm/an. ■ Tip de climat: climat temperat continental, cu nuante de tranzitie între climatul oceanic si climatul continental excesiv, arid. Regimul hidrologic al râurilor are variatii importante: de la debite mici vara, la debite foarte ridicate în perioada ploioasa si în timpul topirii zapezilor. Vegetatia naturala: paduri de foioase stejar într-o masura mai mica si fag predominant); acest tip de mediu este dominat de prezenta fagului (Fagus silvatica) Soluri (predominante): brun cenusii, brune de padure, cu o litiera bogata. ■Unitati de relief: predomina relieful relativ jos, de câmpie sau podisuri erodate, în toate regiunile acestui mediu. ■ Sistemul morfoclimatic este de tip temperat, cu predominarea proceselor fizico-mecanice, torentialitatea, eroziunea si transportul fluvial. ■ Densitatea populatiei este de aproximativ 100 loc/km2, ca o medie foarte generalizata, cu valori care se abat foarte mult, în functie de diferiti factori; pe ansamblu, densitatea este mai redusa decât în climatul oceanic. ■ Tipul de agricultura predominant este dat de existenta unor exploatatii agricole întinse (care valorifica orizontalitatea si întinderea teritoriului); în trecut, a fost o zona cu o pronuntata agricultura extensiva. ■ Culturi agricole: este un domeniu al cerealelor, al plantelor tehnice (soia, in, floarea soarelui) si cu portiuni importante de culturi complementare (legumicultura, pomicultura, viticultura); este, de asemenea, un mediu care favorizeaza dezvoltarea cresterii animalelor (ovine, bovine, porcine etc). ■ Gradul de antropizare este foarte avansat; fiind o regiune intens populata, ea a fost foarte mult transformata în timpul istoriei; întinsele suprafete forestiere au fost înlocuite cu vegetatia de cultura; gradul de antropizare este de 60-70%. Caracteristici ale degradarii mediului: exista întinderi ocupate de activitati industriale (care polueaza sensibil mediul), suprafete urbane, alunecari de teren si frecvent eroziune torentiala. ■ Aspectul estetic al peisajului este cel al unor întinderi umanizate, cu anumite suprafete forestiere dar, totodata, cu predominarea spatiilor cultivate, deschise. Datorita sistemului economic predominant pâna în urma cu un deceniu (economie planificata si centralizata) exploatarea mediului nu s-a realizat si printr-o conservare corespunzatoare. Restructurarea economica lasa frecvent abandonate infrastructuri industriale sau agricole care, printre altele, diminueaza estetica peisajului. |
COMPARAŢIE TIPURI DE MEDII ÎN ROMÂNIA
|
MEDIUL CONTINENTAL MODERAT AL CÂMPIEI sI DEALURILOR DE VEST |
PODIsUL DOBROGEI |
|
Pozitia geografica: în partea de vest a tarii, sub influenta maselor de aer oceanic. ■ Factorii determinanti: pozitia geografica în zonalitatea latitudinalâ si relieful de câmpie. ■Factorii complementari: diferenta de latitudine între partea de sud si partea de nord a acestor unitati naturale. ■ Factorii de nuantare: relieful mai înalt al dealurilor fata de cel al câmpiei atrage unele particularitati generale ale mediului. ■Radiatia solara: 124-126 kcal/cm2/an. ■ Temperatura: - medie anuala este de aproximativ 10°C, mai ridicata în sud (11°C); - vara: 21-22°C pe cea mai mare întindere; - iarna: -1°C pe cea mai mare întindere; ■ Precipitatiile medii anuale: 500-700 mm/an, mai ridicate în zona dealurilor; ■ Tip de climat: climat continental-moderat, cu influente oceanice (panonic); ca etaj este un climat de câmpie. ■ Hidrografia: râuri alogene mari, ape subterane bogate (inclusiv geotermale). ■ Vegetatia naturala: predomina vegetatia padurilor de foioase (în mare parte defrisate), cu prezenta speciilor de stejar si, pe alocuri, fag. ■ Soluri (predominante): molisoluri, dar si soluri saraturoase, nisipoase sau hidromorfe. Tipuri de relief: relief fluviatil (câmpii piemontane, câmpii tabulare cu terase, acumulari de nisip), relief fluvio-lacustru si piemonturi de eroziune (Dealurile de Vest). ■ Densitatea populatiei: aprox. 75 loc/km2. ■ Tipul de agricultura: agricultura comerciala pe suprafetele exploatatiilor agricole colective sau individuale. ■ Grad de antropizare: 80-90% pentru câmpie, 60-70% pentru dealuri. Caracteristicile degradarii mediului: poluare industriala, poluare urbana, saraturarea terenurilor, eroziune accelerata. |
■ Pozitia geografica: în partea de est a tarii. Factorii determinanti: pozitia latitudinala si situarea regiunii spre interiorul masei continentale. Factorii complementari: existenta bazinului Marii Negre si circulatia maselor de aer frecvent din directia nordica si nord-estica. ■ Factorii de nuantare: altitudinea reliefului (mai ridicata în partea de nord), dispunerea diferitelor unitati de relief, prezenta Marii Negre. ■ Radiatia solara: peste 130 kcal/cm2/an; cea mai mare valoare înregistrându-se spre litoral unde este si cea mai mare valoare din tara). ■ Temperatura - medie anuala este de 10°C în portiunile nordice si de peste 11°C. - vara: 23-24°C; este mai ridicata în interiorul podisului si mai coborâta spre mare - iarna: -3°C în partea de nord, între -2 si -3:C în partea centrala si de aproximativ -1°C în sud. ■ Precipitatiile medii anuale: 300-400 mm. anual pe cele mai mari întinderi. Tip de climat: climat continental, cu nuante de ariditate; pe cea mai mare întindere este un climat de câmpie. ■ Regimul hidrologic al râurilor: neregulat, cu oscilatii legate de precipitatiile torentiale. ■ Vegetatia naturala: stepa pe cea mai mare întindere, silvostepa si paduri de stejar (în portiunile mai înalte ale Masivului Dobrogei de Nord). ■ Soluri (predominante): de tip cernoziom si soluri balane dobrogene, ambele cu o fertilitate ridicata. ■ Tipuri de relief: suprafete de modelare ciclica (Podisul Casimcei), relief structural si petrografic (Muntii Macinului), pedimente, relief litoral. ■ Densitatea populatiei: 50 locuitori/km2; este mai mare în zona Canalului Dunare-Marea Neagra si pe litoral (între Midia si Mangalia). ■ Tipul de agricultura: agricultura comerciala pe exploatatii preponderent de stat. ■ Grad de antropizare: aproximativ 70-75%; pe litoral, între Midia si Mangalia exista un întins spatiu ameliorat si amenajat turistic. Caracteristici ale degradarii mediului: poluare industriala si urbana relativ redus |
|
