Muntii Banatului, considerati impreuna cu cei din dreapta Defileului Dunarii, alcatuiesc Carpatii Portilor de Fier. Ei pot fi impartiti in trei zone longitudinale, orientate aproximativ de la nord la sud.
Zona estica, cea mai dezvoltata, este alcatuita din muntii cei mai inalti: la nord muntii propriu-zisi ai Semenicului (inclusiv Masivul Nemanul), constituiti exclusiv din roci cristaline, iar la sud muntii propriu-zisi ai Almajului, constituiti din roci metamorfice si sedimentare. Ei sint despartiti prin Tara Almajului, depresiune intramontana tipica.
Zona mijlocie este alcatuita din munti aproape exclusiv calcarosi, denumiti Muntii Banateni Centrali, care corespund aproape perfect .cu marea platforma de calcare mezozoice a zonei Resita-Moldova Noua. Cheile Nerei despart acesti munti in doua parti: la nord Muntii Aninei sau Muntii Carasului (intre Nera si Cheile Carasului) si Muntii Domanului (intre Cheile Carasului si Valea Birzavei, fiind de fapt o prelungire a Muntilor Aninei); la sud Muntii Gorgan (intre Cheile Nerei si Dunare), care fac parte din Muntii Locvei,
Zona vestica este alcatuita din muncei compusi din roci eruptive si metamorfice: la nord de Caras Munceii Dognecei si Arenisului, iar la sud de Nera, Muntii Locvei (partea necalcaroasa).
Daca zonele cristaline ale Muntilor Banatului prezinta forme de relief destul de greoaie si suprafete larg valurite, zonele calcaroase au in schimb un relief de suprafata foarte variat. In adincul muntilor calcarosi s-au cercetat si descris pina in prezent peste 180 de pesteri, majoritatea dupa 1960, de catre echipa formata din L.Botosaneanu, Alexandrina Negrea si St. Negrea, iar multe altele isi asteapta exploratorii. Unele dintre ele sint strabatute de cursuri subterane de apa impresionante, cu cascade si dorne adinci (Buhui sau Ponor-Plopa); altele, fosilizate, au acumulat de-a lungul mileniilor splendori nebanuite, exceptionale podoabe de concretiuni (Comarnic sau Popovat). Tot Muntii Banatului adapostesc unul dintre cele mai adinci avene din tara (Avenul din Poiana Gropii) si citeva dintre pesterile cele mai lungi (Comarnic, Buhui, Gura Ponicovei, Popovat si Tolosu).
Din punct de vedere geologic, particularitatea principala a regiunii muntoase a Banatului o constituie marea suprafata ocupata de sedimentele calcaroase mezozoice, din triasic, si mai ales din jurasicul mediu-superior si cretacicul inferior al zonei Resita- Moldova Noua. La baza acestor formatii se afla sisturile cristaline ale domeniului Semenic, intinsa cuvertura calcaroasa a zonei Resita-Moldova Noua are o suprafata de 807 km2 (din care 600 km2 apartin Muntilor Aninei), comparabila ca marime in tara noastra doar cu cea a calcarelor din podisul dobrogean.
Cita vreme strabat roci eruptive sau metamorfice apele formeaza retele hidrografice "normale', dar de indata ce intra in zone carstice se "dezorganizeaza'. Aici intilnim fenomene de pierderea apei prin ponoare, vai permanente sau temporar seci, cursuri de apa subterane explorabile sau nu (mai importante fiind cele din pesterile Buhui, Comarnic si Ponor-Plopa), apoi fenomene de iesire a apei la suprafata prin izbucuri, ca cele ale Carasului, Iordanului (Cheile Nerei) si Bigarului (Cheile Minisului). Cel mai grandios fenomen creat de ape in calcarele din Muntii Banatului ramin defileele si cheile. In afara de Defileul Dunarii, care taie in doua Muntii Portile de Fier, precum si de Cheile Nerei si Carasului, care taie de-a latul marea zona calcaroasa Resita-Moldova Noua, mai amintim Cheile Girlistei, Comarnicului, Minisului si Susarei, sectoarele de chei ale Sirinci si Berzascai.
Pentru ocrotirea florei si faunei caracteristice Muntilor Banatului, cit si pentru protejarea unor frumuseti ale carstului de la suprafata si din subteran au fost create mai multe rezervatii naturale, semnalate prin tablite indicatoare, dintre care mentionam: rezervatia Cazanele Dunarii (care include Pestera Gura Ponicovei); rezervatia Valea Mare de la Moldova Noua; rezervatia Cheile Nerei-Beusnita; rezervatia Cheile Carasului; rezervatiile speologice Pestera Comamic si Pestera Popovat din Muntii Aninei si rezervatia arheologica Pestera Chindiei. Se preconizeaza crearea unui parc natural "Portile de Fier', care va ingloba actualele rezervatii (Valea Mare, locul fosilifer Svinita, Cazanele Dunarii, Muntele Domogled, Pestera Topolnita, Pestera lui Epuran etc.) si alte rezervatii noi. Acest parc va avea mari posibilitati de dezvoltare turistica prin modernizarea soselelor de pe Valea Cernei si Defileul Dunarii, prin electrificarea unor pesteri ca Topolnita, prin construirea unor cabane pe Valea Cernei, prin instalarea de teleferice etc. Un proiect iugoslav prevede infiintarea unui parc similar pe malul Dunarii intre Golubac si Kladovo. In acest caz va fi posibila infiintarea unui parc bilateral al regiunii de la Portile de Fier de valoare internationala.
|
