MUNTII DOMANULUI

Daca iesim din Resita spre sud, in directia Domanului, sau spre sud-est, in directia Valiugului, patrundem in Muntii Domanului. Calcarele acestor muncei reprezinta extrema nordica a zonei calcaroase Resita - Moldova Noua. Portiunea la care ne referim cuprinde bazinele Vailor Secu, Sodolu Mare (care dupa rmirea cu Ogasu Baciului capata numele de Riu Mare) si Domanului, toate afluenti de stinga ai Birzavei. Din punct de vedere geologic intilnim formatii ce apartin paleozoicului si mezozoicului, suportate de un fundament cristalin. Platourile acestei zone carstice sint ciuruite de doline, pilnii largi pina la 100 m diametru prin c 727j99h are apa se infiltreaza in golurile subterane pentru a iesi din nou la zi prin false izvoare (resurgente). Ele sint mai numeroase pe Dealul Cirsei, Tilva Sodol si pe valea seaca a Sodolului Mic, o veritabila vale de doline. Mai sint si alte vai de doline, unele dintre ele terminindu-se in uvale (vaile din Piatra Alba, Poiana Gropii, Padina Goala), altele in vai fluviatile (vaile de pe stinga si dreapta Sodolului Mare).

Pesterile, putin numeroase, sint sapate in cleanturile Vailor Stirnic, Baciului si Sodolului, unele fiind destul de mari si impodobite cu formatiuni variate si interesante. Asa este Pestera Stirnic (700 m), din pacate inaccesibila de citiva ani, intrarea fiind astupata In timpul construirii unui drum pentru cariera de calcar, si Gaura Turcului (438 m). Avenele, mai multe la numar, isi au deschiderile ascunse prin padurile si poienele de pe Dealu Cirsei, Dealu Piatra Alba si Tilva Sodol. Unele dintre ele sint destul de adinci (Avenul din Cioaca Mare - 110 m si Avenul Groazei- 92 m), iar Avenul din Poiana Gropii detinea pina in 1974 recordul de adincime pe tara (- 92 m). Pestera Gaura Turcului si Avenul din Poiana Gropii sint descrise in acest capitol. Alte pesteri explorate sint mentionate pe parcursul traseelor 1 si 2.

Traseul 1. Circuitul Valea Baciului (fig. 63).

Resita - Cantonul Minda (circa 5 km din centrul orasului pe soseaua ce duce la Secu - Valiug). Cantonul Minda - Saua Capu Baciului (circa 5,5 km pe soseaua forestiera ce duce la Comarnic-Anina; l^x/₂ ore urcus cu piciorul). Saua Capu Baciului- Gaura Turcului (circa 2,7 km pe poteca si drumeag de padure pe firul Vaii Baciului; 3/4 ora cu piciorul). Gaura Turcului- Cantonul Minda (circa 3 km pe drum de caruta urmind firul Vaii Riu Mare; 3/4 ora cu piciorul). Cantonul Minda - Resita (5 km pe soseaua modernizata a Valiugului). Nu exista marcaje.

Fig. 63. Schita Muntilor Domanului.

Acest traseu permite parcurgerea unor vai cu versanti calcarosi, acoperiti in buna parte cu padure de fag si tufarisuri de liliac, precum si vizitarea celor mai importante pesteri din zona. Urcind de la Cantonul Minda pe Stegului, dupa vreo 3 km dam intr-un luminis care permite o vedere de ansamblu asupra imprejurimilor dominate la est de abruptul Dealului Cirsei. La Capu Baciului parasim drumul si coborim printre ierburi inalte pina la briu de-a lungul piriiasului domol, pe care cu greu ti-l poti imagina autor al vaii tot mai largi si mai adinci. Versantul drept al Vaii Baciului apartine Cleantului Botii. Sub podoaba bogata de fag si liliac, acest versant ascunde calcare cretacice si guri de pestera, incepind din mai - iunie intrarile pesterilor sint greu de gasit din cauza frunzisului des. Abia toamna, dupa caderea frunzelor, apar in cleant trei guri: una mica, aceea a Gaurii de la Capu Baciului (111 m), si doua mai mari apartinind Gaurii Pirsului de la Capu Baciului (281 m). Continuindu-ne coborirea pe firul vaii, dupa aproape 1 km, inainte de confluenta cu Valea Sodolului, ajungem la niste salase din dreptul abruptului Dealului Cirsei. De departe se zareste intrarea inalta si oblica, cu ziduri la baza, a Gaurii Turcului (438 m). Deasupra ei mai exista doua pesteri suspendate in perete, la care se poate ajunge pe poteci ce se pierd pe alocurea printre stincile albe: Gaura Pirsului (30 m) si Gaura Siomului (54 m). Urmind drumul de caruta in jos pe Valea Riului Mare, inchidem circuitul la Cantonul Minda, de unde am pornit pe Drumul Stegului.

Traseul2. Resita -Avenul din Poiana Gropii - Crivaia (fig. 63).

Resita - Cantonul Minda - bifurcarea de drumuri dintre Secu si Cuptoare (8 km din centrul Resitei pe sosea modernizata; circa 3/4 - 1 ora cu piciorul de la Cantonul Minda). Bifurcarea de drumuri - cantonul silvic Poiana Bichii - Fintina lui Franz- Poiana Gropii-Fintina lui Franz - Complexul turistic Crivaia (circa 13 km pe drum de padure nepracticabil auto; 3¹/₂-4 ore cu piciorul). Marcaje: banda rosie intre cantonul Minda si bifurcatia de drumuri dintre Secu si Cuptoare; punct albastru intre bifurcatie si Crivaia. Numai poteca dintre Fintina lui Franz si Poiana Gropii nu este marcata. Marcajul de buna calitate face inutila descrierea unor repere pe traseu. Acest traseu permite vizitarea Avenului din Poiana Gropii, principalul obiectiv speologic al intregii zone. De la Crivaia se poate urca la Complexul turistic de pe Muntii Semenic, la cantonul Comarnic sau reveni la Resita pe soseaua modernizata Valiug - Secu - Resita.