MUNTII SEBES

Reprezinta o grupa montana bine individualizata in cadrul Carpatilor Meridionali, delimitata la nord de Culoarul Muresului, la est de Sebes, iar la sud de Culoarul Banitei si Depresiunea Petrosani. inspre vest, culmile montane domina zona despresio-nara a Hategului.

Din punct de vedere geologic, nota caracteristica o dau sisturile cristaline ale Domeniului Getic, care ocupa peste 85% din suprafata. In partea vestica se gasesc depozite jurasice si cretacice dispuse transgresiv peste sisturile cristaline. In ac 121g68b easta zona exista o placa de calcare jurasice si cretacice puternic tectonizata de linii de fractura paralele; ea reprezinta un rest dintr-o placa ce avea in trecut o extindere mult mai mare, dar care a fost redusa ulterior prin eroziune de catre riurile de suprafata (Streiul, de pilda, si-a adincit puternic albia in aceasta placa, indepartind-o complet). In partea sudica a Muntilor Sebes, in culoarul Banitei, mai apare un petec de calcare in care s-a dezvoltat Pestera Cetatea Bolii.

Reteaua hidrografica este bine organizata numai pe formatiunile cristaline impermeabile. La intrarea in placa de calcare mentionata, afluentii Streiului sint captati in subteran, strabat calcarele prin cursuri hipogee si reapar la suprafata uneori dupa 6-7 km.

Calcarele inscriu in relief forme caracteristice (abrupturi litologice, trepte antitetice, doline, uvale, pesteri si avene etc), determinind dezorganizarea retelei hidrografice.

Desi cu o extindere redusa (in jur de 40 km²), zona carstica cuprinsa intre localitatile Cioclovina si Baru Mare este, fara indoiala, una dintre cele mai spectaculoase si mai interesante din tara. Goluri subterane de amploare ca Ponorici-Cioclovina cu Apa, Sura Mare, numeroase avene, pesteri cu urme abundente ale omului paleolitic, platoul cu doline de la nord de catunul Federi, vaile oarbe, cu trepte antitetice sau in forma de chei etc. reprezinta elemente turistice spectaculoase. Adaugam la toate acestea particularitatile folclorului din regiune, precum si pitorescul asezarilor imprastiate pe multi kilometri, pentru a intregi imaginea.

Indicam in continuare 3 trasee spre cele mai importante pesteri.

Traseul 1. Satul Livadia - satul Ponor - Pestera lui Cocolbea - catunul Ohaba-Ponor- Pestera Sura Mare - Avenul din Dosul Lacsorului - catunul Federi - Pestera Ponorici-Cioclovina cu Apa - satul Cioclovina (fig. 122)

Ca puncte de pornire in acest traseu recomandam satul Livadia, situat pe D.N.66, la 21 km sud-vest de Hateg, sau halta Ponor. Linga Livadia, veche asezare de graniceri, la locul denumit "Livazea' se cunosc urmele unei asezari romane. Parasind soseaua nationala, trecem peste calea ferata si apa Streiului, iar dupa circa 3 km ajungem in mica localitate Ponor. In apropiere se mai pot vedea si astazi zidurile unei fortarete romane (punctul Gradiste). Din Ponor, o sosea pietruita ne conduce spre confluenta piriului Ohabei cu piriul Opritei. inaintind amonte pe Valea Opritei, pe o poteca ce se strecoara pe sub peretii de calcar, intilnim dupa aproape 1 km un piriias care vine dinspre sud printr-o cheie ingusta si inalta. Este Sipotul Cocolbei, care iese din pestera cu acelasi nume. inaintind pe acesta aproximativ 100 m, observam ca valea este barata de un perete vertical in care se deschide gura Pesterii lui Cocolbea, inalta de 18 - 20 m.

Fig. 122. Schita zonei carstice din sud-vestul Muntilor Sebes.

Revenind la confluenta Sipotul Cocolbei cu piriul Oprita, putem inainta pe acesta din urma inca 3 km, pina la pesterile din Bordul Mare, doua pesteri mici in care s-au gasit, printre altele, numeroase dovezi ale existentei omului paleolitic. Ambele deschideri, vizibile din vale, se gasesc la baza unui perete de calcar.

Ne reintoarcem pe Valea Ohabei, pentru a continua traseul inspre Ohaba-Ponor, unde ajungem dupa 1,5 km. In imprejurimile acestei mici asezari putem vizita numeroase obiective speologice. Pornind din nordul localitatii, lasam in urma ultimele case si intram intr-un adevarat defileu strabatut de apele Ohabei. Dupa aproximativ 500 m ajungem la un perete transversal care inchide complet valea. In acest perete, o despicatura verticala, inalta de 37 m si larga de 8-12m, reprezentind intrarea pesterii Sura Mare, readuce la suprafata apele care "ponorasc' in Fundatura Ponorului, la 4 km nord de aceasta resurgenta. La numai 30 m aval de Sura Mare intilnim un mic piriias care vine dinspre est, din Pestera Gaura Frintoanei (lunga de 67 m).

Tot din Ohaba-Ponor putem porni spre cel mai adinc aven din tara, Avenul din Dosul Lacsorului (-262 m). Pentru aceasta urmam drumul industrial pina la podetul din dreptul km 3,8. De linga acesta, o poteca conduce spre deschiderea avenului dupa numai 400 m.

La nord si nord-est de Ohaba-Ponor, in imprejurimile catunului Federi, se gasesc alte citeva pesteri in care sapaturile arheologice efectuate de M. Rosca in 1924 si 1925 au dus la descoperirea a numeroase resturi paleontologice sau de cultura materiala care atesta locuirea unora dintre ele de catre omul paleolitic (Gaura Cocosului, de exemplu). Pe o poteca ce urca pe Valea Cheii, printre case raspindite pe versanti, trecem prin apropierea Pesterii Gaura Cocosului si - inaintind spre nord la suprafata unui platou carstic presarat cu numeroase doline si mesteceni - ajungem dupa 6 km in Valea Ponorici. Apa piriului Ponorici meandreaza pe fundul unei vai largi cu versanti domoli. La intrarea in calcare, versantii devin mai abrupti, iar dupa citeva sute de metri, valea se termina brusc sub un perete de calcar. La baza acestuia, apele piriului se pierd in subteran prin ponoare, traverseaza Pestera Ponorici-Cioclovina cu Apa si reapar, prin Gura Cioclovina cu Apa, in piriul Luncanilor. In peretele vestic al Vaii Ponorici, la 10 m deasupra ponoarelor, se gaseste una dintre cele doua intrari ale Pesterii Ponorici-Cioclovina cu Apa, lunga de 7890 m, Gura Ponorici. Pentru turistii care au echipamentul speologic necesar traseul se poate continua pe cursul subteran al piriului pina la Gura Cioclovina cu Apa. La suprafata, traseul continua pe vechea albie a piriului Ponorici, pe o poteca clara ce merge pe linga numeroase doline, pina la Cioclovina cu Apa. Deasupra acesteia, la aproximativ 90 m si mai spre est, se gaseste intrarea in Pestera Cioclovina Uscata (alt. deschiderii 775 m). Explorata inca de la inceputul secolului pe o lungime de circa 450 m (Schreter, 1917), aceasta pestera, care reprezinta o veche cale de iesire a apelor ce patrundeau in subteran prin Gura Ponorici, este constituita dintr-o galerie orizontala fosila orientata NE-SV, cu portiuni frumos concretionate si podeaua acoperita cu blocuri de prabusire, nisip, argila si pietris. In grosimea acestei umpluturi exista un depozit imens de resturi de oase de urs de pestera. Cantitatile mari de fosfati formate din acestea au fost exploatate in mare masura (peste 3200 vagoane) in prima jumatate a secolului nostru. Arheologic si paleontologic pestera este deosebit de importanta; s-au descoperit aici numeroase resturi de cultura materiala si un craniu de om de Cro-Magnon (I. Simionescu, 1942).

De la Gura Cioclovina cu Apa, coborind aval pe apa Luncanilor prin satul Cioclovina, putem continua traseul spre orasul Calan (prin Bosorod).