Marea Mediterana - prezentare generala
Suprafata : 2 505 000 km2
Adancimea medie : 1 498 m
Adancimea maxima : 5 121 m ( la sud - vest de Pelopones )
Asezata intre Europa , Africa si Asia , Marea Mediterana este a doua mare ca suprafata dintre marile Oceanului Atlantic , cu care comunica prin stramtoarea Gibraltar . Spre nord - est , prin stramtoarea Dardanele , isi uneste apele cu Marea Marmara iar dupa taierea Canalului Suez este legata si cu Marea Rosie .
Axa sa longitudinala ( de la vest la est , intre Gibraltar si Beirut ) masoara aproape 3800 km , masurata pe paralela de 350 latitudine nordica , in timp ce in latime ( intre golful Venetiei si golful Sirta Mare ) nu depaseste 1700 km .
8.1 Marea mediterana de vest - configuratia geografica
Peninsula Italica impreuna cu insula Sicilia separa apele Marii Mediterane in doua mari bazine : ve 616j99g stic si estic .
Din bazinul vestic al Mediteranei (890 000 km2 ) fac parte :
de-a lungul tarmurilor Spaniei , cateva puternice promontorii : capurile Gata , Palos , Nao , Tortosa si Tarragona patrund adanc in apele marii , delimitand o serie de golfuri larg deschise : Malaga , Cartagena , Alicante , Valencia si San Jorge .
Tarmurile Frantei sunt dominate spre vest de golful Lion in care se varsa fluviul Ron , iar spre rasarit de culmile Alpilor Maritimi la poalele carora se desfasoara celebra Coasta de Azur ce se continua cu Riviera Italiana pe malurile Marii Ligurice . Tarmurile sudice ale Mediteranei de vest sunt aproape rectilinii . Doar intre capul Bon si stramtoarea Gibraltar , tarmurile Africii , mai inalte si dominate de ramificatiile nordice ale Muntilor Atlas , sunt mai ospitaliere , inscriind cateva golfuri mai adanci : Tunis , Bizerta , Bone , Alger, Oran .
8.2 Consideratii climatice
Marea Mediterana , datorita asezarii sale in apropierea Tropicului Racului si la adapostul coastei inalte a sudului Asiei Mici si a Europei , ferita de curentii reci dinspre nord , are un climat subtropical . Verile sunt calduroase si secetoase , iar iernile relativ calde si bogate in ploi .
a) Temperatura atmosferei
Repartizarea temperaturii este dependenta de caracteristicile coastei ce o inconjoara .
In general se poate spune ca nu exista diferenta de temperatura sub aspectul sezoanelor , aceasta remarcandu-se numai intre vara si iarna . Sub aspectul coastelor adiacente , este de remarcat faptul ca temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de sud , de-a lungul litoralului african si in estul Mediteranei .
Pe coasta de sud , respectiv in apropierea litoralului Africii , incepand de la Ceuta si pana la Capul Bon , coasta fiind inalta si impadurita , temperaturile sunt mai scazute in raport cu cele inregistrate spre est , respectiv pe coastele Tunisiei , Libiei si Egiptului . Dealtfel este recunoscuta regiunea Libiei , in special in Golful Gabes , ca un pol al caldurii , unde temperaturile sunt in mod curent peste 400 . Litoralul , in portiunea dintre punctele amintite este arid si nisipos .
In largul marii media temperaturilor este
mai
b) Regimul vanturilor
O caracteristica a Marii Mediterane este aceea ca nu exista vanturi dominante care sa bata peste toata suprafata ei in mod regulat si intr-un anumit anotimp .In mijlocul marii bat vanturi care uneori au directia est - vest . In general , vinturile strabat marea cu o frecventa mai mare in jurul axului nord-sud , explicatia fiind depresiunile locale formate in apropierea litoralului african .
Vanturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite denumiri :
Sufla mai ales in timpul iernii , cand atinge adeseori forta 8Bf pe coastele Siciliei si ale insulei Malta .
Levante / Levantade / Levanter este numele dat vantului de est care bate in imprejurimile Gibraltarului din martie pana in iunie si in octombrie . Nu depaseste forta 7Bf .
Vendavales este un vant tare din directia sud-vest , ce bate in regiunile dintre coastele nord-africane si coastele Spaniei . Este mai frecvent spre sfarsitul toamnei si la inceputul primaverii , fiind asociat cu violente grenuri (vijelii) , descarcari electrice si trombe marine . In golful Valencia , valurile mari de hula preced cu aproximativ 24 de ore un puternic vant de est , iar la Alicante , un vant puternic din directia nord .
Libeccio este un vant cu caracteristici similare care bate din sud-vest si vest pe coastele Sardiniei si Italiei de Sud .
Ponientes este un vant de vest care bate in stramtoarea Gibraltar , alternand in cursul anului cu Levanter .
Leveche este un vant de sud , cald uscat si incarcat de pref , care sufla in vacinatatea lui Ponientes .
Marin este un vant cald si umed care bate in lunile de vara in golful Lion dintr-o directie cuprinsa intre sud-vest si sud-est .Este mai putin intens decat Mistralul .Atinge intensitatea maxima pe coasta spaniola , intre Sete si Aigues Mortes .
Provenza este un vant de nord-nord-vest ce sufla in timpul iernii in regiunile de coasta ale Italiei , cuprinse intre Genova si La Spezia .
Raggiature actioneaza pe coastele de est ale insulei Corsica , intre Cap Corse si Bastia
ca gren (vijelie) de vest .Acest tip de vant izbucneste brusc si bate cu viteze cuprinse intre 40-60Nd . In timpul actiunii lui , presiunea atmosferica creste brusc cu aproximativ 4mb , temperatura scade cu pana la 100C , iar umezeala relativa a aerului creste sensibil . Pe de alta parte vantul "sare brusc" rotindu-se in sens retrograd .
Maestro sau Mistralul este un vant catabatic (descendent) de nord-vest sau nord care bate in Golful Lion si in regiunile din nord ale Insulelor Baleare si Sardiniei , atingand forta 9Bf .Sufla cu putere mai ales iarna , cand efectul catabatic in Alpii Maritimi Francezi intensifica scurgerea aerului rece prin Valea Rhonului .
Tramontanes este un vant catabatic de nord-vest ce bate pe coastele spaniole si franceze ale Golfului Lion , cuprinse intre Port Vendres si Perpignon . Declansarea brusca si taria lui constituie un real pericol pentru navele surprinse la ancora nepregatite . Atinge si depaseste deseori viteza de 32 Nd .
Brizele , vanturi care bat tot timpul anului in regiunile de litoral marin , sunt obisnuite , diferentiindu-se numai prin directia si intensitatea lor .
c) Regimul ploilor
Datorita aspectului si caracteristicilor uscatului , regimul ploilor este foarte diferit . In general ploile sunt mai abundente pe coasta de nord decat pe coasta de sud , in special la est de Capul Bon , unde coasta este joasa , nisipoasa si lipsita de vegetatie , pana in Peninsula Sinai inclusiv Gaza .
Ceata . Din 365 de zile , aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer senin , renumit pentru Marea Mediterana . Masele de aer rece , transportate de vanturile de la nord sau din zona insulelor Azore , in contact cu aerul cald al Mediteranei produc ceturi mai ales in bazinul vestic si in apropierea coastelor Italiei , Frantei , Spaniei si Africii pana la Capul Bon sau Insula Malta .In estul marii ceata este mult mai rara . Fenomenul este mai frecvent in sezonul rece .
8.3 Consideratii hidrologice
a) Adancimile si modul de repartizare
Marea Mediterana este o mare cu adancimi mari . La 100 mile sud-vest de Capul Tainaron adancimea este de 4 597 m ; in acest punct pe o distanta de 2 km diferenta de nivel este de 2 200 m, cu o panta de 410 . In dreptul Insulelor Baleare adancimea este de 3150 m , iar in Marea Tireniana de 3 730 m .
Ape cu adancimi mai reduse se intalnesc doar in Golful Lion .
b) Natura reliefului subacvatic este foarte diferita , de la stancoasa cu fund neted sau neregulat si pietris in partea de nord , la nisipuri si mal in partea de sud si la gurile fluviilor .Locurile de ancoraj sumt indicate in cartea pilot a Mariii Mediterane .
c) Transparenta , culoarea si salinitatea apei
Transparenta Mediteranei este renumita , aceasta atingand valori pana la 50-60 m , iar culoarea marii este bleumarin deschis .
Temperatura apei la suprafata atinge valoarea de +240 C iar de la 350 m adancime in jos o temperatura constanta de +12,70C (homotermie) pana la fund . Acest lucru se explica prin faptul ca Mediterana cu Oceanul Atlantic prin Str. Gibraltar , pe al carui fund se gaseste un prag situat la circa 350m .Temperatura de la suprafata Mediteranei este in general mai mare decat a Oceanului Atlantic . Dela suprafata si pana la nivelul orizontal al pragului de la Gibraltar temperatura scade in ambele parti ale lui la +12,70 C. apele care trec pragul au o temperatura de +12,70C , apele mai reci sunt oprite de praguri care mentin o stratificatie constanta . In Oceanul Atlantic temperatura scade pana la +20 C .
Marea Mediterana are o salinitate mai ridicata (36-39 0/00 ) decat a Oceanului Planetar datorita evaporatiei foarte intense , 4 200 000 m3 pe an , ce nu este decat partial acoperita de aportul putin substantial al fluviilor care se varsa in cuprinsul ei (doar 1000000 m3 anual) . De-a lungul tarmurilor sudice , singurul fluviu insemnat care se varsa in Marea Mediterana este Nilul (6 671 km) - cel mai lung din lume - ce debuseaza printr-o imensa delta , dar al carui debit este destul de modest ( 2 300m3/s ) ocupand doar locul 23 in lume . Pe tarmurile europene ale Mediteranei se varsa doar cateva fluvii mai importante : Ebrul , Ronul , Tibrul , Padul , Marita .
Enorma diferenta dintre evaporatie si debitul apelor curgatoare ce se varsa in Mediterana este completat prin aportul precipitatiilor ( mai abundente in perioada octombrie - martie ) si al apelor pe care le primeste din Oceanul Atlantic si din Marea Neagra .
d) Curentii
In Marea Mediterana exista un curent circular general in sens direct , cu directia vest-est pe coasta Africii si est-vest in partea de nord si care urmarind configuratia coastei , are diferite ramificatii si directii .
e) Elementele valurilor
Bazinul de est este mai putin agitat fiind mai larg si mai putin bantuit de furtuni , in schimb bazinul de vest care este si mai ingust si cu diferente mari de clima , pe distante mici este bantuit mai des de furtuni . Valurile din zona Sicilia , Corsica , Sardinia , Baleare precum si din zona coastei Africii de la Tunis la Capul Bon , pun navele in dificultate din cauza spatiului de manevra redus .
In Mediterana predominanta este hula de vest sau de nord-vest .Hula puternica este mult mai des intalnita in bazinul vestic decat cel estic . intre Corsica si Insulele Baleare, valurile de hula au o inaltime mai mare de 4m atingand procentajul de 10% in intervalul noiembrie-martie .
|
