Marea Neagra
Coasta Marii Negre se intinde pe o distanta de 244Km/153 mile si este principala zona turistica a Romaniei. Aici soarele straluceste 10-11 ore pe zi, media zilelor insorite es 15215h719p te de 24-25 zile pe luna (in timpul verii), mareele sunt practic inexistente iar aerul este bine ionizat cu aerosoli marini. In partea de sud a coastei, 72 km/45 mile de plaje cu nisip fin, de la rezervatia naturala Delta Dunarii (unde vietuiesc peste 300 specii de pasari) pana la granita cu Bulgaria, s-a dezvoltat o retea de statiuni (care sunt printre putinele statiuni din Europa ce se pot mandri cu soare pe tot timpul zilei) si statiuni balneo-climaterice. La toate statiunile se ajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu rezultate semnificative in thalasoterapie. Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul Constanta (cel mai mare port romanesc).Construit sub denumirea de Tomis, de greci in secolul al VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore jumatate de condus de la Bucuresti), cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alte orase) si cu vaporul (182 mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt: Cazinoul, Acvariul, Delfinariul si Planetariul.
Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc.
Suprafata:12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima: maritima de litoral; temperatura medie anuala 11°C (in lunile iulie 22°C, iar in ianurie 0°C).
Populatia: 748.769 locuitori - alcatuita din: romani (majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari)
Resedinta de judet este orasul turistic Constanta .
Asezarea Marii Negre
mare de tip continental - mare intercontinentala între
Europa
Asia
scalda tarmurile tarilor
Bulgaria
Gruzia
România
Rusia
Turcia
Ucrania
înconjurata de uscat
legatura cu Oceanul Planetar - foarte dificila
comunica direct ci Marea Marmara - Strâmtoarea Bosfor
apoi cu urmatoarele mari, indirect :
Marea Egee - Strâmtoarelea Dardanele
Marea Mediteraneana - Strâmtoarea Gibraltar
Oceanul Planetar
Marea Azov - Strâtoarea Kerci
Originea Marii Negre
rest a Marii Sarmatice împreuna cu
Marea Caspica
Lacul Aral
Suprafata Marii Negre
- 462.335 km2. împreuna cu Marea Azov
Adâncimea Marii Negre
variaza între
50 metrii
2.000 metrii
sub 50 metrii
în Peninsula Crimeea (nord si vest)
pâna la Burgas
între 50 - 2.000 metrii
în nord-vest
în sud-est
platforma continentala
pâna la 200 metrii
fundul marii din dreptul tarii noastre corespunde
peste 2.000 metrii
partea centrala
maximul - 2.211 metrii
spre tarmul turcesc
Aspectul tarmului Marii Negre
cuprinde putine
insule - trei
peninsule - Crimeea (cea mai mare)
tarmul însotit de
plaje însorite
porturi abrupte, cu faleze
golfuri cum ar fi :
Burgass
Odessa
favorizeaza si dezvoltarea unor orase cu rol
balnear
de cura
portuar
porturi cu rol balnear si de cura
Bulgaria - Varna su Burgas
Gruzia - Poti si Suhumi
Peninsula Crimeeea - Ialta
România - Constanta si Mangalia
Rusia - Soci
alte porturi
România - Sulina
Turcia
Istambul
Samsun
Sinop
Trabzon
Zonguldak
Gruzia - Batumi
Rusia - Dovorosiisk
Ucraina
Nikolaev
Odessa
Sevastopol
la Marea Azov
Berdeansk
Kerci
In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).
Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV - VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII - XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala.
Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar.
Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas.
https://www.e-scoala.ro/referate/geografie_neagra.html
https://www.referat24.ro/referat-marea-neagra-id1590.html
https://www.referatele.com/referate/geografie/online1/Marea-Neagra-referatele-com.php
|