1492 - Incercand sa ajunga in India,
evitand "ruta Portugheza" din Atlantic, Cristofor Columb descopera
Mai 1498 - Vasco da Gama debarca la
Calicut, in
1519-1522 - Prima calatorie in jurul lumii, initiata de Magelan(in 1521 el descopera insulele Mariane si Filipine)
Capului Bunei Sperante
Diaz a asejat pe o insulita in golf cel de-al doilea padrao, dar echipajul ambelor corabii, istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean, i-a cerut sa se intoarca in patrie. Temandu-se de o rascoala, Diaz a fost nevoit sa cedeze.
Expeditia lui Columb s-a desfasurat intre anii 1493-1496. Vestea descoperirii noilor pamanturi si mostrele aduse de Columb dupa prima sa calatorie in vest, au creat o stare de entuziasm general, bazat si pe speranta de a gasi aur din ce in ce mai mult.
Noua flota era compusa din 17 vase si 1700 de oamenide diferite meserii. Pe langa provizii, Columb a mai incarcat diferite soiuri de seminte, puieti de pomi fructiferi, butuci de vie,cai, vite si porci. La 25 septembrie 1493, amiralul inalta pavilionul pe "Maria Galante" si ridica ancora din portul Cadiz. Din Insulele Canare s-a indreptat spre vest cu 12° mai la sud, in intentia de a intalni "pamanturile caraibilor ca mananca oameni" si "insulele fecioarelor", despre care se aflase ca sunt la sud de Espańola. Directia a fost bine aleasa, traversarea facandu-se doar in 20 de zile. Aceasta ruta a devenit ulterior cea mai folosita de corabiile care plecau spre"Indiile de Vest". Prima insula intalnitaintr-o zi de duminica a fost botezata"Dominica". Pe urmatoarea au denumit-o "Maria Galante". Aici Columb a debarcat si a infipt steagul castilian, luand in stapanire in mod solemn intregul arhipelag (Antilele Mici). A debarcat apoi pe insula botezata "Guadelupa" fiind uimiti de cele vazute. Diego Alvares Chanca, medicul celeo de-a doua expeditii, noteaza: "In case am gasit o multime de oase si cranii menesti, atarnate ca niste vase... caci pe aceste trei insule traiesc caraibii(canibalii); ei erau plecati in incursiune pe insulele locuite de indienii arawaki pasnici... de unde iau... femei cate pot, in special pe cele tinere si frumoase... Pe barbatii ucisi ii mananca pe loc iar pe prizonieri ii duc si ii mananca in satele lor". Columb a eliberat cativa captivi, pe care i-a luat apoi drept calauze, si a parasit aceste tinuturi macabre.
La 15 noiembrie spaniolii au zarit un pamant muntos alcatuit din circa 40 de insulite pe care Columb le-a numit "Insulele fecioarelor"(Insulele Virgine). Ziua urmatoare au descoperit o insula mare cu paduri magnifice si golfuri excelente pe care au botezat-o "San Juan Batista"(Sfantul Ioan Botezatorul)-azi Puerto Rico.
Au ajuns in fortul Navidad, la 27 noiembrie, seara. Totul parea mort. S-au tras 2 lovituri de tun; nici un raspuns, nici o lumina. Dimineata au constatat ca totul era distrus
Columb a hotarat sa construiasca un nou oras, intr-unloc mai bine aparat, langa MonteCristi, la mica distanta de Cibao "pamantul aurului". La 7 decembrie 1493 acest oras a fost botezat "Isabela". Aloso Hijeda, trimis in interiorul sa localizeze zona raurilor aurifere, gaseste chiar el o pepita de 9 uncii.
La 12 martie 1494 Columb a pornit cu un detasament puternic de oameni si calareti spre Cibao. In interiorul terenului aurifer a ridicat un fort numit "Sf.Tomas" avand o garnizoana de 56 de oameni sub comanda lui Pedro Margarite. Las Casas relateaza: "fortul era asezat asa aproape ca puteai sa vezi aurul cu oghiul liber si sa-l atingi cu degetul". Columb care se temea ca portughezii sa nu i-o ia inainte, a lasat comanda insulei fratelui sau Diego si a hotarat sa plece spre apus in descoperirea Indiilor. Dupa ce parcursese 335 leghe spre vest, covarsit de ideea ca este aproape de continent si ca trebuie sa-l paraseasca tocmai cand putea sa-l atinga a recurs la un expedient extraordinar, a facut un fel de juramant prin care spunea ca plecand din Cuba sa ajungi in Sapnia mergand pe "jos", traversand Asia. Mai tarziu datorita unei mari suparari Columb cazu bolnav la pat pt. 5 luni.
Multi coloni se ridicau impotriva lui, iar cei trimisi in Spania il acuzau de injustitie si cruzime, insinuand ca intentioneaza sa se elibereze de obligatiile fata de coroana. Dupa multe incidente de acest fel Columb se intoarce in Spania. Afost bine primit si de data aceasta, dar contractul din 1492 a ramas partial valabil.
In acea epoca Spania era in razboi cu Franta. Toate corabiile erau folosite in acest scop, iar lazile tezaurului erau aproape goale. In consecinta abia in 1498 perechea regala a putut sa-l ajute pe Columb sa echipeze o noua expeditie-cea de-a treia (1498-1500). Marcat de faptul ca nu a reusit sa gaseasca destul aur in Indiile de Vest, Columb a scris unui batran bijutier invatat, evreul Jaime Ferrer din Catalonia, cerandu-i sfatul. Acesta i-a raspuns: "ca toate aceste lucruri de pret sunt aduse din tarile de miaza-zi, a caror locuitori au pielea neagra sau cafenie". Amiralul a hotarat atunci sa aleaga o ruta cat mai la sud, cat mai aproape de ecuator, pentru a gasi acesti oameni de culoare inchisa.
La 30 mai 1498, amiralul a parasit portul San-Lucar cu sase caravele indreptandu-se spre Madeira. Din Canare, jumatate de flota a plecat direct spre Espańola in timp ce Columb cu celelalte corabii a coborat mai la sud spre insulele Capului Verde.
La 31 iulie, "marinarul de veghe a strigat pamant la apus". Era o insula mare pe care Columb a botezat-o Trinidad.
Zilele urmatoare au descoperit noi locuri: Capul Nisipos, Terra Garcia, Boca de la Sierpe(Gura Sarpelui), Bocas del Drago(Gurile Dragonului). La 5 august ating pt. Prima data coasta sud-americana.La 15 august au descoperit Margarita sau insula Perlelor. La 20 august1498 se alatura echipajului Bartolomeu Columb.
Lui Columb i s-a mentinut dreptul incasarii veniturilor anuale ale proprietatilor pe care le detineal in diferite puncte ale Atlanticului, dar nu i s-a mai permis sa mai provoace tulburari in colonie.
3. Calatoriile lui Vasco da Gama
La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, "Sao Gabriel , Vasco da Gama daduse semnalul de pornire micii lui flote, compusa din partu corabii. Ţinta spre care pornea era India.
Coducerea acestei atât de pregatite expeditii nu a fost încredintata încercatului si verificatului navigator Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator si explorator: VASCO DA GAMA. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-si aveau resedinta în micul oras de pe coasta, Sinues. El a luat parte la mai multe calatorii dealungul coastelor de vest ale Africii.
În dimineata zilei de 8 iulie, dupa o slujba religioasa si dupa o salva de salut trasa cu toate bombardele, corabiile ridicara pânzele si luara largul. La 15 iulie trecura pe lânga arhipelagul Insulelor Canare. În noaptea de 16 spre 17, trecura de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august si pâna la 4 noiembrie amiralul si oamenii sai nu vor mai vedea pamântul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama trecu de Capul Bunei Sperante aflându-se acum pe drumul spre Indii. În ziua de 25 noiembrie mica flota arunca ancorele în golful cel boteza Sao Braz (Mossel-Bay) unde ramase 13 zile.
La 16 decembrie corabiile lui da Gama trecura de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Craciun ajunsera în dreptul unei coaste împadurite pe care, în cinstea sarbatorii, o botezara, Natal (Craciun). Peste o saptamâna avu loc o întâlnire cu negrii care, pâna atunci, nu mai vazusera oameni albi. Atât de bine s-au înteles localnicii cu portughezii încât Vasco da Gama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (tara oamenilor buni). Dupa o alta saptamâna de navigatie, la apropierea corabiilor de coasta, alti localnici le iesira în cale. În timp ce faceau noi provizii portughezii vazura venind cu barcile, pe un fluviu din apropiere, câtiva negrii care purtau în jurul soldurilor si aveau si capul acoperit cu pânzeturi viu colorate si care le oferira spre vânzare tesaturi de bumbac si de matase diferite atât ca tesatura cât si ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizatii orientale cu care s-a întâlnit Vasco da Gama aici în Africa. De acum amiralul portughez era sigur ca este pe drumul cel bun drumul pe care veneau marfurile din orient. El boteza locul Rio dos Bons Signaes (Râul semnelor bune).
La 1 martie portughezii au ajuns în rada primului mare port de pe coasta de rasarit a Africii, Bozambic.
La 24 aprilie pornira cu pânzele în vânt spre aceanul Indian, spre India. În 23 de zile mica flota portugheza împinsa de musonul de sud-est trecu marea si în ziua de 18 mai în fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Malabarului cu înalta faleza a Ghâtilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primisi cu averse cumplite care le îngreunau înaintarea si orientarea. În curând aparu un oras : Calicut. Ţinta calatoriei lui Vasco da Gama fusese atinsa. Portughezii ajunsesera în India. Era în ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagina noua în istoria Portugaliei, dar si în istoria Indiei si a Orientului Îndepartat care vor face acum conostinta cu noii veniti: Europenii.
La 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. La 20 septembrie escadra portugheza atinse insulele Laccadive, de unde lua apa si primi la bord si un "european", care a fost rebotezat cu numele de Gaspar da Gama la întoarcerea în Portugalia. El a participat apoi la expeditia urmatoare condusa de Cabral.
La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corabiei sale spre vest si, urmat de celelalte doua, lua drumul Africii. Drumul a fost greu pentru ca, necunoscând regimul vânturilor (musonul) în aceasta parte a lumii, pâna sa vada coasta Africii el a plutit tot timpul cu vântul din fata sau din borduri. În vremea aceasta, la bordul corabiilor, boala marilor calatorii pe mare era dezlantuita: scorbutul facea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe catarg striga cuvântul salvator pamânt - se vedea un oras pe coasta africana. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul însa nu se hazarda în portul necunoscut, ci se îndrepta spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie.
A doua calatorie a lui Vasco da Gama
În 1502 o alta mare flota era pregatita de drum, 20 de corabii, dintre care cele mai multe nave de razboi. Comanda o avea "amiralul Indiilor", Vasco da Gama. El era ajutat de doi capitani încercati Estevao da Gama si Vicente Sondre. Drumul a fost greu din cuza deselor furtuni. Pe coasta de rasarit a Africii, da Gama vizita pe sultanii cunoscuti în a prima calatorie. Cu cei mai importanti reînoi tratatele comerciale si de alianta. Dupa ce trecu si prin apropierea Melindei, al carui sultan îi era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungând la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu omare cruzime ce era de altfel obisnuita în aceasta epoca, Vasco da Gama ataca incendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din câteva sute de oameni doar 20 de tineri au fost salvati. Acestia, devenind mai târziu crestini, în Portugalia, vor lupta, ca soldati, sub steagurile regelui.
Rajahul din Cananor primi cu cinste pe amiralul portughez. El se oferi chiar sa ridice, pentru europeni, în apropierea orasului un fort. Apoi flota portuhgeza se îndreapta spre Calicut. În timp ce rajahul încerca sa se opuna atacurilor crudului portughez, corabiile de transport portugheze erau încarcate la Cananor si la Cochin cu pretioase mirodenii si când totul fu gata amiralul, lasând în apele Indiei o mica flota compusa din 7 corabii, sub comanda capitanului Sondre, porni spre Europa. La Lisabona ajunse în 11 octombrie 1502. Expeditia condusa de amiralul Indiilor aduse un mare câstig. Valoarea marfurilor era de un milion si jumatate de maravedis de aur, o suma importanta pentru vremea aceea. si beneficiul coroanei fu mare, tinându-se seama ca regele îsi rezervase monopolul celor mai pretioase produse si putea încasa pâna la 5/8 din valoarea celorlalte marfuri. Vasco da Gama si-a avut partea lui, iar regele îi mari si pensia ce i-o acordase.
4. Primul înconjur al lumii - Magelan
Primul ocol al Pamântului a fost condus de navigatorul portughez Ferdinand Magellan.
Magellan s-a nascut la Oporto (conform altor date, la Sabrosa), Portugalia în 1480, într-o familie de nobili de conditie modesta. A fost îndrumat de mic spre cariera armelor. Ramas orfan de la vârsta de 10 ani, a fost educat la curtea regala. A studiat navigatia si în 1505 s-a înrolat în marina, unde a slujit coroana portugheza participând la mai multe batalii navale, între altele la cea de la Diu, din 1509, care i-a adus Portugaliei suprematia în Oceanul Indian. Timp de câtiva ani, a facut si comert pe cont propriu, dar într-una din calatorii, pe când se întorcea în Portugalia, corabia lui a fost surprinsa de o furtuna puternica lânga Capul Bunei Sperante si s-a scufundat cu toate bogatiile de pe ea. Ramas teafar, dar ruinat, Magellan a fost luat de o corabie în trecere si dus în Indii, de unde a revenit în Portugalia doar peste câtiva ani, în 1513. Nu dupa mult timp, însa, a plecat sa lupte în Maroc, cu care Portugalia era în razboi. La întoarcere, cade în dizgratia regelui Manuel din cauza unui presupus scandal în care ar fi fost implicat în Maroc. Renunta la cetatenia portugheza si pleaca în Spania, la Sevilla, unde îsi ofera serviciile regelui spaniol, Carol Quintul. Îi propune suveranului sa-i finanteze o expeditie spre insulele cu mirodenii, convingându-l ca cel putin o parte din aceste insule se afla în zona de influenta a Spaniei din partea înca nedescoperita a lumii. Regele accepta si, în septembrie 1519, 5 corabii sub comanda lui Magellan - San Antonio, Santiago, Trinidad, Victoria, si Concepcion - având la bord aproape 300 de oameni, ridica pânzele si pornesc spre vest. Un nobil italian luat în expeditie, Antonio Pigafetta, a pastrat un jurnal al acestei calatorii pline de pericole, rascoale si privatiuni.
Fiind un strain printre ceilalti capitani spanioli, Magellan a avut de înfruntat numeroase probleme, deoarece acestia unelteau împotriva lui.
Ca si Columb înaintea sa, Magellan credea ca poate ajunge la insulele cu mirodenii din Orientul Îndepartat navigând spre vest. Navele lui au trecut ecuatorul pe 20 noiembrie 1519 si au vazut Brazilia pe 6 decembrie. Magellan s-a gândit ca nu este întelept sa se apropie de teritoriile portugheze din moment ce naviga sub steag spaniol si a ancorat lânga Rio de Janiero de astazi pe 13 decembrie. Antonio Pigafetta scria în jurnalul sau ca acolo au fost salutati de un trib de indieni - Guarani - de doua ori mai înalti decât europenii si care fugeau atât de repede, încât nici un alb nu i-ar fi putut ajunge. Acestia credeau ca oamenii albi sunt zei si i-au acoperit de bunatati. Dupa ce s-au încarcat cu de toate, corabiile si-au continuat drumul spre sud, atingând Patagonia (Argentina de astazi) în martie 1520. Una dintre nave, Santiago, a fost trimisa în recunoastere mai departe spre sud, dar s-a pierdut într-o furtuna.
În august, Magellan a decis ca a venit timpul sa coboare mai spre sud, în cautarea unei treceri spre partea cealalta a continentului. În octombrie a vazut o strâmtoare. Era strâmtoarea care avea sa-i poarte numele. În timpul trecerii, a izbucnit o rebeliune, iar capitanul de pe San Antonio si-a întors nava înapoi spre Spania, luând cu el cele mai multe din proviziile flotei.
Cele trei corabii ramase au iesit din strâmtoare în ocean pe la sfârsitul lui noiembrie. Magellan credea ca insulele cu mirodenii vor fi gasite dupa un voiaj scurt, dar au navigat 96 de zile fara a vedea pamântul. Conditiile la bordul navelor erau îngrozitoare. Echipajul supravietuia cu rumegus, bucati de piele si sobolani. În cele din urma, în ianuarie 1521, au zarit o insula, unde s-au oprit pentru a sarbatori. În martie, au atins Guamul. Au navigat spre Filipine, ajungând acolo la 28 martie.
Dupa ce a fost întâmpinat de regele insulei, Magellan s-a lasat prosteste atras într-un razboi tribal si a fost ucis în batalie pe 27 aprilie 1521. Sebastian del Cano a preluat comanda navelor si a celor 115 supravietuitori. Din cauza ca nu aveau destui oameni pentru a conduce cele 3 corabii, a dat foc lui Concepcion.
Au navigat catre Moluccas (Insula Mirodeniilor) în
noiembrie, încarcând mirodenii valoroase. Pentru a fi sigur ca cel
putin o nava va ajunge înapoi în Spania, del Cano a trimis nava
Trinidad spre est, prin Pacific, în timp ce Victoria a continuat spre vest.
Trinidad a fost interceptata de flota portugheza si cei mai
multi dintre membrii echipajului au fost ucisi. Victoria a
reusit sa ocoleasca portughezii din Oceanul Indian si din jurul
Capului Bunei Sperante. Pe 6 septembrie 1522, la aproape trei ani
dupa ce si-a început calatoria sa istorica, Victoria
si 18 dintre membrii ramasi ai echipajului (Pigafetta era
printre ei) au ajuns in Spania. Ei au fost primii care au
facut înconjurul lumii.
|
