Maximizarea calitatii vietii în regiunile costiere

3.1. Atractivitatea în crestere a zonelor de coasta ca zone de locuit si de munca

Zonele costale europene erau în trecut populate de comunitati unde industria pescuitului reprezenta o modalitate de trai. Cum transportul local si international a cunoscut o importanta dezvoltare, au aparut în aceste zone porturi, dând nastere diverselor activitati legate de acestea. Dorinta de a locui lânga mare numai pentru placere este un fenomen relativ recent. Conferinta despre Zonele Maritime Perimetrale din Europa (CPMR) arata faptul ca ,,Atractiv 656f56g itatea naturala a acestor locuri ( peisaje, orele însorite, sanatatea) determina o continua crestere demografica, care nu da semne de încetinire a procesului."

Societatile mai influente de astazi si numarul în crestere de cetateni angajati în munca activa a devenit important în trecerea la o cerere din ce în ce mai mare în ceea ce priveste serviciile libere maritime. Acest lucru a dus la înfiintarea unei noi industrii din zona de coasta, care se dezvolta pentru a îndeplini aceste nevoi. Aceasta, în schimb, a condus la dezvoltarea furnizorilor dinamici europeni, care s-au stabilit, prin forte proprii, pe piata internationala.

Întinderea acestei industrii este greu de analizat din cauza statisticilor slabe. Statisticile arata ca aproape jumatate din populatia Europei traieste de-a lungul sau în apropierea coastelor, dar înca nu s-au realizat statistici cu privire la valoarea acestor zone, cu privire la starea de sanatate a marii, dincolo de coaste, posibilitatea oportunitatilor maritime de recreere sau cu privire la efectele pozitive ale marii asupra calitatii vietii acestor persoane. Desi GDP reprezinta un indicator economic s-a recunoscut recent faptul ca acesta nu reflecta nivelul de trai. Un aspect care nu este avut în vedere de catre indicatorii economici este acela al "valorii marii în afara pietei", de exemplu valoarea serviciilor care, fara a fi subiectul unor tranzactii de piata, au un mare impact asupra bunastarii sociale. Asemenea exemple pot fi activitatile recreative precum petrecerea timpului pe plaja, precum si valoarea beneficiilor stiintifice ale zonelor de coasta.

Deteriorarea mediului marin care poate da nastere unor extinderi ale algelor în Marea Baltica sau invazia de meduze în Marea Mediterana, reduc într-o masura semnificativa calitatea vietii.

În lipsa unor statistici este destul de greu pentru autoritati sa se confrunte cu aceste elemente în procesul de luarea a deciziilor în sensul dezvoltarii activitatilor economice în apele si zonele de coasta. Comisia este de parere ca ar trebui realizat un studiu complex în acest sens. Este nevoie a se realiza statistici privind sectorul social si privind mediul înconjurator. Aceasta va furniza persoanelor împuternicite sa ia decizii si persoanelor interesate o viziune larga asupra problemelor din zonele costiere si asupra tendintelor în Europa.

Inevitabil, dezvoltarea aduce cu ea efecte si asupra spatiului si mediului înconjurator. Se impune totodata sa se realizeze îmbunatatiri în ceea ce priveste accesul în zona, posibilitatea de miscare înauntru prin îmbunatatiri aduse infrastructurii de transport. Totodata va fi nevoie de asigurarea unor servicii de interes public general (sanatate, scolarizare, apa, energie, telecomunicatii, servicii postale, canalizare, etc.) în scopul îmbunatatirii vietii în zonele de coasta, în special în perioadele de sezon. În zonele rurale si în cele îndepartate, un rol important în furnizarea serviciilor precum sanatatea, scolarizarea, accesul public la internet, afaceri, asistenta în afaceri, îl joaca tehnologia în domeniul comunicatiilor si al informatiei.

Impactul mediului înconjurator al unei asemenea dezvoltarii, trebuie evaluat în cadrul planificarii sale, daca rezultatele sunt durabile.

Adaptarea la Riscurile din Zonele de Coasta

Trebui sa ne intrebam in ce mod putem proteja oceanele, dar de asemenea cum ne putem proteja noi insine de ele. Riscuri mari ce privesc persoane si bunuri sunt legate de mare.Multe dintre acestea sunt legate de hazardurile naturale asa cum sunt eroziunea, inundatiile din zonele de coasta, furtunile si tsunami-urile.Unele dintre acestea sunt in mod clar provocate de catre om, asa cum este schimbarea climei si necesita o luare de masuri imediata in vederea evitarii unor impacturi grave in deceniile ce urmeaza. Atenuarea schimbarii climei este cheia protejarea economiei noastre. Avand in vedere impacturile deja inevitabile, este necesara adoptarea unor vaste strategii de adaptare pentru administrarea riscurilor in infrastructura zonelor de coasta si a zonelor de larg, pentru organizarea apararii maritime si a protectiei ecosistemelor marine ce sustin activitatile maritime.Exista de asemenea si riscuri de natura umana, in special poluarea survenita in urma unor activitati umane precum poluarea accidentala si operationala generata de nave si in plus cea legata de activitati ilegale precum contrabanda, migratia ilegala, pirateria si terorismul.

Apararea Costala si Hazardele Naturale/Dezastrele Naturale

Sporirea frecventei furtunilor puternice si a inundatiilor in Europa, atribuite in general schimbarilor survenite in climatul global, va avea repercusiuni asupra infrastructurii zonelor de coasta, asupra navigatiei, a acvaculturii si asupra proiectelor de inginerie maritime asa cum sunt mecanismele de manipulare a valurilor si a fluxului. Jumatate din terenurile cu apa ale Europei vor disparea pana in 2020.

Cheltuielile publice ale Uniunii Europene îndreptate catre protectia liniilor de coasta împotriva riscului de eroziune si împotriva inundatiilor a ajuns la o suma estimata la 3,2 miliarde de euro, in comparatie cu 2,5 miliarde de euro in 1986,iar studiile indica un cost al produs de eroziunea zonelor de coasta care va atinge o medie de 5,4 miliarde de euro pe an pentru perioada 1990-2020.68

Costurile tot mai ridicate sunt un indice clar ca este necesar de mai mult pentru a incorpora riscurile in planificare si in decizii de investitie. Problema se pune de asemenea daca si cum o parte din riscurile si din costurile financiare ar trebui transferate catre parti private, cine altcineva cauzeaza riscurile tot mai mari si cine a ales sa locuiasca sau sa investeasca in arii de risc. Lipsa actiunilor de atenuare a riscurilor ar conduce la prime de asigurare mai mari si la costuri mai mari pentru intregul consiliu.

In 2006 Comisia a propus o directiva asupra evaluarii si managementului inundatiilor. Scopul sau este acela de a reduce si de a gera riscurile reprezentate de inundatii pentru sanatatea umana, pentru mediu, infrastructura si pentru proprietate.69 Know-how-ul european in vederea tratarii acestor amenintari este ridicat. Intr-o era in care multe din coastele lumii se afla sub o amenintare similara, aceasta reprezinta o piata in crestere pentru companiile europene.

Tsunami-ul din partea de sud-est a Oceanului Asiatic si Indian din decembrie 2004 a oferit o reamintire asupra vulnerabilitatii zonelor de coasta in fata puterii distructive a oceanului. Cooperarea internationala in domeniul stiintei si al ingineriei pentru atenuarea impactului pe care le au dezastrele naturale, reactualizarea monitorizarii sistematice atat a caracteristicilor nivelelor seismice cat si a celor maritime pentru a asigura o avertizare rapida si un raspuns al comunitatii la tsunami si la alte hazarde naturale provocate de ocean ar trebui reinnoite. Nu trebuie neglijat faptul ca Marea Mediteraneana ori Oceanul Atlantic de langa Peninsula Iberica, la fel ca si în cazul Oceanului Indian, sunt vulnerabile la activitatea vulcanica. Dezvoltarea sistemelor de avertizare prealabila ar ajuta Statele Membre sa minimizeze timpul principal de reactie la calamitati naturale si de a intensifica abilitatea colectiva a Uniunii Europene de a reactiona rapid.

Securitate si Siguranta

Riscurile si amenintarile legate de mare include, de asemenea, poluarea generata de catre nave si activitati ilegale, de la traficul cu finite umane si contrabanda pana la terorism. Asemenea riscuri si amenintari la adresa intereselor Europei necesita un control de conformitate cu regulamentul de siguranta maritime prin control portuar national, printr-un management sigur si eficient al traficului naval si printr-o supraveghere forte. Acest lucru necesita armonizarea discrepantelor intre legislatiile Statelor Membre si implementarea unor instrumente internationale precum Codul International al Securitatii Navale si al Facilitatilor Portuare (ISPS Code) .70 Monitorizarea apelor apartinand Uniunii Europene implica resurse considerabile : suprafata, supraveghere din aer si prin satelit si sisteme de urmarire a navelor. Ar avea de castigat de pe urma ulterioarei integrari. Lupta impotriva acestor riscuri si amenintari ar putea fi eficientizata in urma unor actiuni de imbunatatire a schimbului de informatii intre Statele Membre, a echipelor de investigatii comune si de intarire a protectiei infrastructurii critice din Uniunea Europeana.

Asigurarea sigurantei si a securitatii pe marile noastre necesita cooperare internationala.Uniunea Europeana coopereaza cu Statele Unite ale Americii in cadrul general al Initiativei de Securitate a Containerului (CSI) lansata dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Acest mod de abordare ar trebui extins la alte tari care sunt implicate puternic in traficul maritim cu Uniunea Europeana.

Oferind Raspunsurile Corespunzatoare

In timp ce zonele de coasta devin mai atractive pentru Europeni, va fi necesara o atentie sporita acordata riscurilor prezente si modului in care ele pot fi evitate. O abordare preventiva si o planificare inovatoare sunt necesare.Lucrarile efectuate sub proiectul "EUROSION" 73 ofera o buna baza pentru o mai bune intelegere si planificare a apararii zonei de coasta.

Pentru a sprijini coordonarea si pentru a promova cea mai buna practica in managementul riscurilor, este necesara o inventariere a politicilor de reducere a riscurilor si a raspunsurilor la nivelul Uniunii Europene, incluzand mecanismele de aparare a zonei de coasta si planurile ce exista la nivelul Statelor Membre si a Uniunii Europene. In aceasta privinta, intensificarea cooperarii civile/militare in combaterea calamitatilor ar trebui luata in considerare. Baza de date militara a Uniunii Europene, utilizata actualmente pentru raspunsul oferit de mecanismele de protectie civila a Comunitatii la atacurile teroriste, ar putea fi utile in reactionarea la alte tipuri de dezastre. Pentru a imbunatati raspunsul la urgentele majore care depasesc capacitatile nationale, Comisia a adoptat de curand doua propuneri legislative de consolidare a Mecanismului de Protectie Civila al Comunitatii.74Agentia Europeana pentru Siguranta Maritima asista Statele Membre in cazul incidentelor de poluare. Comisia a propus de asemenea stabilirea unui cadru legal pentru determinarea de catre Statele Membre a celor mai potrivite locatii pentru refugierea navelor care au probleme in scopul de a preveni si de a face fata accidentelor pe mare si a riscurilor de poluare. Protectia impotriva inundatiilor va continua sa fie un element de asistenta sub fondurile existente ale Comunitatii.

Dezvoltarea Turismului in Zonele de Coasta

Zonele de coasta si insulele sunt elemente importante de atractivitate si de succes al turismului in zonele de coasta. Dezvoltarea durabila a turismului a acelor regiuni trebuie sustinuta pentru ca Europa sa ramana pe primul loc intre destinatiile turistice ale lumii.

Turismul durabil poate contribui la dezvoltarea zonelor de coasta si a insulelor prin imbunatatirea competitivitatii in afaceri, prin satisfacerea nevoilor sociale si sporirea mostenirii naturale si culturalea ecosistemelor locale. Nevoia de a imbunatati sau de a mentine atractivitatea lor este un stimulent pentru un numar crescand de destinatii care se indreapta spre practici si spre o politici mai durabile si ecologice. Numeroase destinatii depun adevarate eforturi pentru a implementa o abordare manageriala integrata a calitatii. Acestea definesc strategii alaturi de partenerii lor, implementeaza o buna practica si dezvolta instrumentele de monitorizare si evaluare pentru ajustarea modului de abordare. Experienta lor poate fi baza pentru recomandarile diseminate catre toate destinatiile turistice din zonele de coasta.

Comisia lucreaza la pregatirea Agendei Europene 21 pentru durabilitatea turismului european. Aceasta Agenda 21 va contribui la sustinerea eforturilor de a incuraja durabilitatea zonelor de coasta si a insulelor europene.

Diversificarea produselor si serviciilor turistice poate contribui la competitivitatea destinatiilor din zonele de coasta si din insule, in special atunci cand turistilor le este oferita oportunitatea de a se bucura de locatii culturale si naturale de pe coste sau din zonele adiacente celor rurale sau urbane (hinterland) si de diverse atractii ale marii asa cum sunt urmarirea mamiferelor maritime, scufundarile si arheologia subacvatica sau procesul de mentinere a sanatatii si talasoterapia. Aceasta diversificare produce beneficii multiple precum reducerea presiunii de pe plaji, surse de venit alternative pentru fostii pescari din comunitatile de coasta si crearea de noi activitati pentru incurajarea conservarii si a dezvoltarii mostenirii zonei.

Diversitatea poate contribui la extinderea sezonului turistic, la dezvoltatre si la crearea unor noi locuri de munca si poate reduce impactul asupra mediului, cel economic si cel social cauzat de concentrarea turismului in doar cateva luni ale anului.

Contributia continua a turismului la dezvoltarea regiunilor de coasta depinde de disponibilitatea infrastructurii de a sustine activitati de recreere. Conform EURMIG, " a gasi o zona libera pentru ambarcatiuni devine tot mai dificil.Totusi exista dovezi puternice, obiective ca rampele de lansare pentru nave si ambarcatiuni sunt stimulenti majori pentru revigorarea cladirilor de pe mal aflate in ruina."76

O relatie importanta in contextul activitatilor de relaxare este aceea intre pescuitul cu undita si industra pescuitului. Alianta Europeana a Pescarilor (European Anglers Alliance) afirma ca Europa are aproximativ 8-10 milioane de pescari amatori/sportivi pe mare raportati la o industrie de aproximativ 8 pana la 10 miliarde de euro. Nu este nici o indoiala in ceea ce priveste faptul ca valoarea pentru economia zonei de coasta a unui peste prins de catre un pescar simplu depaseste valoarea aceluiasi tip de peste prins in scopuri comerciale de catre o ambarcatiune de pescuit. Pe de alta parte este de inteles faptul ca pescarii cer ca restrictiile asupra prinderii unor tipuri de peste, in scopul conservarii lor, sa fie aplicate si pescarilor sportivi, cu atat mai mult cu cat acestia din urma folosesc instrumente de pescuit similare cu pescarii profesionisti. Aceste probleme necesita studii si discutii suplimentare.

Administrarea Interfetei Uscatului/Marii

Pentru a coordona multiplele utilizari ale zonelor de coasta, impacturile lor si politicile de dezvoltare, numeroase autoritati de coasta sunt angrenate in managementul integrat al zonelor de coasta (ICZM -Integrated Coastal Zone Management). Unul din principiile ICZM-ului este acela de a reuni marea, suprafata uscatului si ariilor de interfata sub un singur management integrat decat limitarea acestui management la ariile uscatului. In luna mai 2002, Parlamentul European si Consiliul au adoptat o recomandare catre Statele Membre prin care acestea ar trebui sa dezvolte strategii ICZM alaturi de autoritatiile lor regionale si locale precum si alaturi de factorii interesati. In cursul anului 2006, Comisia va evalua si aprecia daca sunt necesare noi masuri.

Coerenta politicilor Uniunii Europene care afecteaza zonele de coasta si procesul de integrare al diferitelor niveluri de conducere sunt o pre-cerinta pentru succesul ICZM-ului. Astfel ca ar trebui luat in considerare mecanismul larg utilizat al Uniunii Europene pentru o analiza comparativa si un schimb de practici eficiente.

O legatura importanta intre ecosistemul uscatului si cel marin este oferita de catre fluxul continuu al apei din raurile noastre spre ocean. Acolo unde nu este biodegradabil, incarcatura poluanta pe care o transporta se acumuleaza in oceane. Unele dintre marile noastre, de exemplu Marea Nordica, fac fata acestui lucru mai bine decat altele precum Marea Baltica, datorita adancimii, turbulentelor si a caracterului lor semi-inchis.

Pe masura ce managementul bazat pe ecosisitem al apelor din zonele de coasta se dezvolta pe baza Strategiei Tematice pentru Mediul Marin (Thematic Strategy for the Marine Environment), este posibil ca masurile bazate pe uscat ce urmeaza sa fie luate sa fie identificate daca obiectivele vor fi atinse. O mare parte din nivelul poluarii care afecteaza mediul marin provine din surse de pe uscat : nutrimente provenind de la gospodarii/din agricultura, scurgeri urbane si industriale, pesticide, hidrocarburi si substante chimice.

Unul dintre cele mai evidente exemple de roluri ale regiunilor de coasta de a lega activitatile bazate pe uscat de cele bazate pe mare este cel al porturilor. Ele reprezinta un element esential in lantul global de logistica, sunt locatiile activitatilor economice si asigura spatiu locativ si facilitati turistice. Pornind de la a fi destinate exclusiv unei singure activitati, ele au ajuns azi asezari multifunctionale.

Asa cum formuleaza Organizatia Europeana a Porturilor Maritime ( ESPO- European Seaports Organisation), " Uniunea European pur si simplu nu poate functiona fara porturile sale maritime. Aproape intregul comert extern al Comunitatii si aproape jumatate din comertul sau intern se efectueaza sau porneste prin mai mult de 1000 de porturi navale care exista in cele 20 de State Membre cu deschidere la mare ale Uniunii Europene."

Mai mult decat atat, Uniunea Europeana are o politica de promovare a unui transfer de la transport pe uscat la cel pe mare. Asa cum Asociatia Europeana a Solventilor Clorinati (ECSA) indica, "in acele sectoare unde concura direct cu alte mijloace de transport, transportul naval ramane de departe cel mai eficient mijloc de transport din punctul de vedere al energiei . Acesta este unul din motivele pentru care Transportul Maritim pe Distante Scurte si Autostrazile Maritime (Short Sea Shipping and Motorways of the Sea) va fi in continuare promovat in cadrul unui sistem european de transport integrat.

Dezvoltarea transporturilor maritime ale Uniunii Europene in contextul unui comert mondial in progres, care a evoluat mai rapid decat economia mondiala inultimele sase decenii, este dependenta de o capacitate portuara eficienta. Procesul de planificare si cadrul politicii publice vor trebui sa obtina acest lucru pe fondul unei competitii in crestere pentru spatiu in interiorul si in jurul porturilor, si nu mai putin din motive de protectia mediului.

In acest context o problema majora o constituie reconcilierea dezvoltarii transportului maritim si a protectiei mediului, pe fundalul constrangerilor impuse de regulamentul Uniunii Europene sub programul Natura 2000 si a Directivelor asupra Pasarilor si a Habitatului si in acelasi timp al gerarii nevoii de a extinde porturile pentru dezvoltarea serviciilor de transport intermodal. Acest subiect este in stransa legatura cu problema de a limita activitatile portuare la doar cateva porturi eficiente conectate la Reteaua de Transport European ( TEN-T) sau de a le distribui intr-un numar mai mare, evitand o concentrare excesiva a activitatii, impreuna cu implicitele sale probleme de aglomeratie si de presiune asupra mediului si asupra infrastructurii regiunilor adiacente.

Intrucat santierele navale si porturile nu pot fi mutate in acelasi mod precum alte industrii, un numar de grupuri regionale s-au dezvoltat. Cea mai buna practica poate fi raspandita prin conectarea si dezvoltarea lor in adevarate centre de excelenta, acoperind intreaga raza a sectoarelor maritime. In 2005 un grup maritim regional cu un coordonator maritim a fost instalat i zona Schleswieg-Holstein. Conceptul francez de poli regionali de competitivitate este de asemenea relevant in acest context