Mediul padurilor de foioase si
de amestec
Zona temperata este cuprinsa intre 30 si 60 grade latitudine,in fiecare emisfera se intinde in zona biogeografica temperata.Acestei zone ii sunt caracteristice:
1.Vegetatia mediterana,regiunile cuprinse intre 30-40 grade latitudine nordica si sudica.Pe locul padurilor defrisate s-a dezvoltat o vegetatie de tufisuri foarte dese numite in Europa maquis,iar in America chaparral.
2.Padurile de foioase se gasesc in regiunile cu clima temperat-oceanica.
3.Padurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in Siberia,Canada si partial in nordul Europei.
Zona padurilor de foioase.
Este situata in cea mai mare parte a Europei,in America de Nord,Asia si pe mici portiuni in America de Sud si Noua Zeelanda .
Padurile de foioase sunt zone de vegetatie in care domina vegetatia arboricola si angiospermica .Ele sunt prezente atat in zonele temperate,cat si in zonele temperate,cat si in cele subtropicale si tropicale.
Limita dintre padurile de foioase si cele rasinoase se situeaza intre altitudini de 600-1300 m,in functie de relief,substrat si microclimat,care du 424j98e ce uneori si la inversiuni de vegetatie.
Clima
Este dependenta de predominarea circulatiei maselor de aer oceanic,mase cu umiditate mare si,in comparatie cu cele continentale,mai racoroase vara si mai calde in sezonul rece.Ca urmare,nu se manifesta nici calduriexcesive,dar nici ingheturi puternice;amplitudinile termice anuale sunt moderate,nebulozitatea este mai accentuata,vanturile legate de o frecventa activitate ciclonala au viteze ridicate.
Precipitatiile sunt bogate (1500-3000) si repartizate in toate anotimpurile,valorile mari sunt pe versantii vestici ai masivelor montane si scad spre interiorul continentelor ;roua,ceata reprezinta fenomene meteorologice distincte.
Apar si unele deosebiri de la un continent la altul ,constatate in ritmul si intensitatea manifestarii elementelor ce caracterizeaza clima lor.In Europa,unde aceasta regiune are cea mai mare dezvoltare (pana in Polonia si vestul tarii noastre), circulatia vestica ( Vanturile de Vest ) antreneaza permanent mase de aer
oceanic umede si racoroase .Ca urmare ,verile sunt placute (temperaturile medii lunare intre 16 si 25 grade celsius ), precipitatiile sunt mai reduse si adesea au caracter de aversa. Iarna este un anotimp mai bland sub raport termic (intre 0 grade celsius la latitudini mari 10-12 grade celsius la latitudinea de 40 de grade,dar cu umiditate ,nebulozitate si precipitatii (numarul cel mai mare de zile cu ploi ) ridicate.Pe ansamblu ,aici cad precipitatii intre 800-1500 mm,cu maximul iarna(ianuarie).De asemenea ,prezenta sistemelor muntoase Alpi,Carpati impune,pe de o parte,o etajare a valorilor elementelor climatice,iar,pe de alta parte,o asimetrie evidenta in desfasurarea marimii lor pe versantii vestici in raport cu cei estici.
In estul Asiei ,circulatia este dominata sezonier de mase de aer cu caracteristici diferite ceea ce se reflecta in valorile termice si in regimul precipitatiilor.Vara,masele de aer umede de pe ocean (Marea Ohotsk,Marea Japoniei) se deplaseaza spre continent provocind ploi si temperaturi moderate (18,20 grade celsius).Iarna,prin dezvoltarea unui maxim de presiune pe uscat (Siberia) deplasarea maselor de aer reci continentale se face catre ocean unde exista o arie depresionara .Ca urmare ,temperaturile medii vor fi scazute (-5,-15 grade celsius),se produc ingheturi si se acumuleaza zapada,dar in strat subtire.In aceste conditii si aici amplitudinile termice vor fi scazute .Precipitatilie variaza intre 700 si 1200 mm si cad preponderent in timpul verii.Datorita asemanarii ca sistem intre circulatia maselor de aer si caderea precipitatiilor aici si cele din regiunea musonica tropicala,climatologii folosesc aici apelativul de "climat musonic temperat" .Pentru peisaj importante sunt:umiditatea,in cea mai mare parte a anului ,amplitudinile termice reduse,valorile de temperatura apropiate de cele inregistrate pe coastele atlantice .
Conditii ecologice
Climatul racoros cu ierni nici prea mici, nici prea lungi,cu veri scurte si moderate sub raport termic.Anotimpurile de tranzitie respectiv primavara si toamna caracterizate prin putin frig,joaca un rol capital .Perioadele marcate de seceta sunt inexistente.Precipitatile sunt abundente (cca 500 mm/an ) si sunt repartizate uniform pe parcursul anului.
Vegetatia
Arbori padurilor de foioase sunt: salcia ,teiul ,castanul ,aninul ,acacia ,sicomorul ,plopul ,magnolia ,stejarul ,fagul ,mesteacanul ,ulmul ,artarul ,frasinul etc.
Toamna cand arborilor le cad frunzele functia de fotosinteza inceteaza.
In Europa ,in alcatuirea ei intra fagul ,stejarul ,gorunul ,cerul ,garnita ,teiul argintiu etc.Arbustii caracteristici sunt paducelul ,porumbarul ,catina alba ,cornul ,sangerul ,alunul ,socul ,voniceriul etc.Stratul ierbos se dezvolta primavara,iar in rest in luminisuri.
In Asia de Est ,in alcatuirea padurilor intra :stejarul ,frasinul ,arborele de catifea ,magnolia ,in America de Nord predomina stejarul alb, stejarul rosu ,stejarul negru ,fagul ,castanul ,artarul ,arborele de lalele,iar in Australia de sud-est si America de Sud,paduri de fag cu frunze persistente in amestec cu frunze cazatoare etc.
Solurile
Invelisul de sol este dominat de solurile de padure.Solurile sunt brune de padure mai mult sau mai putin levigate;in functie de gradul de aciditate si de umiditate ,ele corespund unor asociatii vegetale clar diferentiate.Dominante sunt luvisolurile albice la care pe dealuri si podisuri se adauga cambisoluri,iar in munte andosoluri (Gh.Ianos, 1994). Ele au un continut de humus moderat;pe profil se produce migrarea argilei ce imprima variate subtipuri;au fertilitate medie,pe ele dezvoltandu-se bine atat paduri de foioase ,cat si unele culturi(in regiunile joase de campie)
Hidrografie
Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei,pe de o parte ,iar pe de o alta parte relieful extrem de variat (de la campii la munti) au impus o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea si desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit.
Specificul scurgerii raurilor din aceasta regiune este reflectat de bazinele hidrografice mici in care se realizeaza o anumita omogenitate .
Marile artere hidrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii inalti au un regim de scurgere mult mai complex la care intervin aporturi de apa provenite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea ghetarilor etc.(Dunare ,Rin,Rhon etc).
Astfel ,alimentarea din ploi asigura maxime iarna,dar si valori ridicate la viiturile de vara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie ;prin acumulare rezulta o scurgere bogata primavara si prin viituri vara,iar cea mai mica la sfarsitul ierni (februarie-martie).In Extremul Orient,circulatia musonica impune o scurgere bogata vara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici diferite in functie de ansamblul de factori ce o determina.Conditiile climatice
favorizeaza actiunea tuturor proceselor numai ca acestea se produc cu frecvente si intensitati deosebite.
O mare parte din versantii dealurilor si muntilor au fost despaduriti,situatie in care s-a ajuns la o accelerare a modelarii,care se va diferentia in functie de panta ,roca si variatii sezoniere ale precipitatilor.Pe pantele mari lipsite de depozite de acoperire,roca in loc sufera frecvent dezagregari in sezonul rece.Primavara,pe suprafete cu inclinare in jur de 5-15 grade se inregistreaza solifluxiuni,iar pe cele mai mari siroiri,alunecari,torentialitate.
Tendinta generala a modelarii este netezirea reliefului prin diminuarea pantelor mari de la partea superioara a versantilor si extinderea celor concave de la baza lor.
Interventia antropica
Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari,multe insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau magistralele din Canada )
Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense de masa lemnoasa ,combustibil sau minereuri iar apoi prin extinderea suprafetelor ca pasuni si unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.
Mediul temperat-oceanic
Se afla in spatile continentale vecine oceanelor la latitudini de 40-55 grade ,in Europa de Vest ,estul USA ,sud-estul Asiei ,sud-estul Australiei si Noii Zeelande.
Solul
Solurile zonei temperat oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure .Mai importante sunt:luvisolurile ,formate sub padurile de foioase ,paduri de amestec si pajisti ;argiluvisolurile ,dezvoltate sub padurile de foioase (fag ,stejar), de culoare brun roscata sau brun.
Interventia antropica
Aici medile naturale ale campiilor si dealurilor fost transformate in medii de culturi agricole ,portuare ,industriale ,de asezari de diferite tipuri.
In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate locul lor fiind luat de plantatii ,pajisti si terenuri agricole.
In munti,activitatile turistice ,caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia ,SUA ,Canada etc)introduc o nota de antropizare ,dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale .Se adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.
Mediul temperat-continental
Localizare
Se desfasoara in partile centrale ale continentelor,la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati ,Caucaz ,Himalaya ,cele din Extremul Orient, etc ), care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic .
Astfel de medii se gasesc in Bulgaria ,Iugoslavia ,nordul Croatiei ,nordul Italiei ,Elvetia ,Cehia ,Austria ,sudul Germaniei ,apoi in America de Nord (podisurile din centrul SUA si al Canadei) si din America de sud (Argentina).
Clima
Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental ,polare si arctice ,precipitatii putine (sub 500 mm/an ) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate munti inalti.
Temperaturi medii anuale 10-11 grade celsius.Precipitatii sub 500 mm/an, primavara.
Vegetatia
Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre .Trecerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie ,numite silvostepa ,in care ierburile stepei alterneaza cu npalcuri de copaci.
Fauna padurilor de foioase
In aceste paduri traiesc : lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, gaia, pitigoiul, sticletele.
Adaptari ecologice ale specilor floristice, forma coronamentului este in functie de locul de crestere : arborii izolati au coroana in forma de cupola sau de sfera ,in timp ce , in cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitata. In functie de intensitatea luminii,frunzele prezinta caracteristici anatomo-morfologice si fiziologice diferite:frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase,cu o retea de nervuri mai densa si stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbra.
|
