Depresiunea Cracau - Bistrita
La est de regiunea montana se desfasoara unitatea morfostructurala larg cutata a Subcarpatilor Moldovei, unde in partea lor centrala se desfasoara Depresiunea Cracau - Bistrita. Are aspectul unei unitati uniforme, cu fragmentare slaba, relieful inregistrand o cadere progresiva de la nord catre sudr in sensul de scurgere a principalelor rauri care o dreneaza. Partea estica a municipiului Piatra Neamt se suprapune peste partea central - vestica a acestei unitati, unde predomina in special terasele mijlocii si inalte ale Bistritei.
Un aspect interesant din aceasta zona il reprezinta valea inferioara a Cuejdiului. Raul Cuejdi dupa ce iese din munti si curge cativa kilometri prin Depresiunea Subcarpatica, in loc sa-si continue drumul spre sud, face un cot spre vest si intra in zona montana, formand defileul de la Piatra Neamt. Fenomenul a fost explicat fie prin epigenie (I. Sarcu - 1972), fie printr-o dubla captare hidrologica (I. Donisa - 1968). In urma cercetarii recente, s-a demonstrat ca zona dintre Varful Pietricica si Dealul Vulpea este "opera" Bistritei pana la nivelul de 40-50 m altitudine relativa. Cuejdiul a fost dirijat pe actualul traseu numai dupa desfiintarea bratului Bistritei care curgea printre Cozla si Pietricica. Defileul de la Piatra Neamt isi datoreaza formarea nu captarii Cuejdiului ci unui fenomen de despletire a Bistritei la iesirea din munti (I. Bojoi - 1973).
Urmarind curbele hipsometrice pentru principalele unitati de relief peste care se suprapune arealul municipiului Piatra Neamt se poate arata urmatoarele:
è in subunitatea Subcarpatica, altitudinea oscileaza intre 300 si 450 m;
è altitudinea minima de 292 m se afla pe sesul Bistritei in dreptul localitatii Valeni, iar cea maxima de 499 m se afla in Dealul Humariei;
è in unitatea de culoar propriu-zis al Bistritei, altitudinea oscileaza intre 320-400 m;
è in Muntii Stanisoarei, altitudinile sunt cuprinse intre 400 si 800m; cu altitudini maxime absolute de 806 m in Varful Prihodiste din NV municipiului; 651 m in Varful Cozla si 529 m in Varful Pietricica;
è in Muntii Gosmanului altitudinile oscileaza intre 400-900 m, valorile maxime absolute ajung la 920 m in Varful Cazacuci in partea de SV a teritoriului si 853 m in Varful Cernegura. Diferenta de nivel ce rezulta din analiza acestor altitudini de peste 600 m(altitudine relativa), sugereaza o etajare a proceselor climatice, hidrologice, geomorfologice.
2. 2. Forme si tipuri genetice de relief
Relieful fluviatil
Relieful fluviatil are o dezvoltare apreciabila in cadrul municipiului Piatra Neamt, procesele de eroziune, transport si depunere avand o intensitate deosebita, mai ales in lungul Bistritei si al afluentilor.
Sectorul Bistritei ce strabate municipiul Piatra Neamt are o directie VNV-ESE avand o lungime de peste 9 km. Principalul afluent ce-si desfasoara integral bazinul de receptie pe teritoriul municipiului este raul Doamna. El se afla pe dreapta Bistritei cu o lungime de 8 km. Tot pe dreapta se afla paraul Manastirea, dar care are o lungime mai mica. Din sectorul nordic al Muntilor Stanisoarei debuseaza rauri mai scurte, cum ar fi Sarata, Carbunoasa si Borzogheanul, a caror lungime oscileaza intre 2-4 km. Pentru sectorul extracarpatic, principalul afluent al Bistritei este Cuejdiul, care pe teritoriul municipiului strabate o distanta de peste 6 km.
Forme de relief fluviatil
Albia minora - reprezinta cea mai noua forma de relief, fiind situata la nivelul cel mai jos al vailor. Morfologia ei este destul de variata, avand uneori latimi de la cativa metri nici pana la peste 50 m. Adancimea albiei este mica si in general nu depaseste 2-3 m. Este de mentionat faptul ca mai ales pe afluente se inscriu frumoase meandre mininaturale pe paraiele Doamna, Sarata, Borzogheanul, care uneori pot fi usor adancite. In urma amenajarilor hidrotehnice de pe Bistrita, numeroase brate ale albiei minore au ramas parasite.
Terasele - trebuie considerate acele trepte de relief formate datorita actiunii de transport si depunere a raurilor. Dupa altitudinea lor relativa, ele pot fi clasificate in doua categorii:
- terasele de lunca - ce apar in lungul albiei majore si nu depasesc altitudini relative de 4-5 m si care la viituri mari pot fi inundabile;
- terasele de versant, ce au altitudini ce oscileaza intre 4 si 160 m.
Terasele de lunca - acestea constituie cel mai tanar relief fluviatil. In cadrul lor s-au evidentiat doua trepte - cea de 0,5-1,5 m si cea de 2-4 m altitudine relativa.
Terasele de versant - sunt cele care au o altitudine relativa destul de ridicata, fiind ferite in general de inundatii, raurile afectandu-le doar prin marime laterala (distructiva). Atitudinea lor relativa difera intre sectorul carpatic si cel subcarpatic. Terasele de 4-5 m se intalnesc in general in sectorul extracarpatic, fiind specifice raului Cuejdi si paraului Frasinel. Terasele la 10-15 m au cea mai mare extindere pe stanga Bistritei, incepand din dreptul paraului Sarata. Largimea ei creste de la Vest spre Est, avand o forma evidenta de palnie, unde ajunge la o latime de 1,5 km. Terasa de 15-20 km cuprinde un areal in chiar centrul municipiului Piatra Neamt. Aici se cantoneaza o buna parte din vechea vatra a orasului, dintre Turnul lui Stefan cel Mare si paraul Sarata, constituind partea cea mai inalta a vechiului intravilan. Terasa de 35-40 m face parte din categoria teraselor mijlocii de versant. Ea se situeaza in partea estica a municipiului din sectorul extracarpatic. incepe de sub Dealul Pietricica, unde apare la nivelul unui fund de uluc ce ar indica un vechi curs. In partea ei superioara are un strat de luturi cu grosimi de 5-8 m, sub care urmeaza prundisuri cu grosimi din ce in ce mai mici. Podul terasei este parazitat de glacisuri coluviale la contactul cu versantii limitrofi. Terasele de 100-120 m apartin teraselor inalte (superioare) de versant si este fragmentata in suprafete mici la sud de Dealul Humariei, spre Dealul Varariei din partea estica a arealului orasului, fiind considerata de I. Donisa (1968) ca marcand vechiul traseu al Cuejdiului. Terasa de 140-160 m face parte tot din categoria teraselor de versant superioare, reprezentand cel mai inalt nivel acumulativ, aparand insular in Dealul Vulpea, unde pietrisul apare la zi.
In ceea ce priveste varsta teraselor, putem arata ca cele de lunca au varsta holocena. Terasele de versat, inferioare si medii, apartin pleistocenului mediu, iar cele superioare pleistocenului inferior (I. Donisa - 1968).
In cadrul acestui tip de relief inglobam formele rezultate in urma manifestarii proceselor de versant (eroziune in suprafata sau areolara, eroziune in adancime, miscarile in masa, etc).
Versantii. Evolutia lor se face in functie de o serie de factori (litologici, climatici, hidrologici) si conditii (altitudine, panta, energia reliefului). in partea sudica a Muntilor Stanisoarei si cea nordica a Muntilor Gosmanului, de pe teritoriul municipiului Piatra Neamt, inaltimile nu depasesc 800-900 m altitudine absoluta.
Interfluvii si platouri. Acestea au aspecte de culmi rotunjite si platouri usor inclinate. in zona subcarpatica, ele coboara de la margine estice si vestice spre axul vailor principale. Evolutia lor se datoreaza unor procese destructive mai putin intense, in care rolul principal il au dezagregarea, alternarea si transportul. in cadrul Depresiunii Cracau - Bistrita, aceste platouri au orientare vest-est, sunt inguste si prezinta o panta lenta. Acestea sunt marginite lateral de bordura corniselor de alunecare, care le detaseaza si mai pregnant in relief (Platoul Humariei). in zona montana, ele sunt mai bine stabilizate si prezinta un profil larg ondulat. in Muntii Stanisoarei au o cadere de la Nord la Sud, iar in Muntii Gosmanului de la Sud la Nord. Fata de cele dezvoltate in Muntii Stanisoarei, platourile si interfluviile din Muntii Gosmanului detin suprafete mult mai mari.
Conurile de dejectie sunt forme de relief create in Valea Bistritei de catre torenti si chiar de unele paraie cu regim torential. Aceste conuri s-au format acolo unde scaderea pantei a provocat micsorarea considerabila a vitezei apelor. De aceea, ele se intalnesc pe suprafetele teraselor sau albiilor majore. Asa sunt acelea formate la gura paraielor Sarata, Carbuneasa si Borzogheanul. Torentii care debuseaza direct in albia Bistritei si-au construit conuri de dejectie a caror baza se situeaza la nivelul albiei majore sau la nivelul celor mai joase trepte de lunca. in sectorul extracarpatic, conurile de dejectie se suprapun peste terasele de lunca de la gura paraului Humariei, dar care au in general o mai mica amploare.
Glacisurile reprezinta o categorie de forme de relief care se prezinta sub aspectul unor tapsane cu inclinare redusa si care au rezultat din acumularea materialului transportat de pe versanti de catre apele de siroire sau chiar de o serie de torente ale unor conuri aluviale sau ingemanate. in zona subcarpatica sunt formate de obicei in urma siroirilor si sunt alcatuite din materiale cu granulatie mai fina. Asa sunt acelea formate in NE Dealului Pietricica, numite glacisuri coluviale.
In afara proceselor de versant mentionate, mai exista si cele care se manifesta sub influenta gravitatiei, denumite procese gravitationale, pentru care sunt necesare anumite conditii: inclinarea versantilor, ansamblul conditiilor de roca si modul de dispunere a acestora, precum si conditiile climatice si hidrologice si nu in ultimul rand factorul biogen. Dupa specificul miscarii si vitezei relative a deplasarii materialului, se disting surparile si rostogolirile, crepul si alunecarile de teren.
Surparile si rostogolirile au avut o mare dezvoltare in pleistocen pe arealul gresiilor de Tarcau - Kliwa. in prezent, acestea sunt foarte reduse ca intensitate si raspandire, avand o insemnatate destul de mica in modelarea actuala a versantilor.
Creptul este deplasarea lenta a particulelor ce alcatuiesc depozitele deluviale, apare bine pus in evidenta pe unii versanti cu alunecari de teren, exemplul tipic constituindu-1 versantul sudic al Dealului Cozla, care a fost plantat cu pini in urma unor alunecari produse la sfarsitul secolului al XlX-lea.
Relieful antropic reprezinta o categorie de mica importanta, daca ne referim la forme concrete (barajuri, diguri, ramblee), pe care il intalnim in toate bazinele.
In cazul Muntilor Stanisoarei, despaduririle au contribuit la accelerarea eroziunii; construirea drumurilor pe versanti a dus la amorsarea a numeroaselor alunecari de teren; aparitia lacurilor de acumulare a determinat deranjarea echilibrului dinamic al versantilor si in consecinta la declansarea unor noi procese, la aparitia reliefului lacustru.
Ca urmare a interventiei antropice, au aparut doua tipuri de relief antropic: relieful antropogen de excavare si relief antropogen de acumulare.
Relieful antropogen de excavare a rezultat prin efectuarea sapaturilor necesare sistemelor hidroenergetice, a cailor de comunicatie, a exploatarii unor materiale de constructie.
Canalele au fost create in scopul dirijarii apei Bistritei sau afluentilor Cuejdiului, sapate in cadrul lucrarilor hidroenergetice, de alimentare cu apa industriala sau potabila, de rectificare a cursurilor. Cel mai mare tronson de canal este cel care incepe de la Piatra neamt, din dreptul fostei fabrici Pergodur si se termina la Buhusi, cu latime de circa 25 m si adancimi ce variaza intre 3-6 m. Acest canal, pe un mic sector, se suprapune albiei majore, dupa care este sapat in terasa de 10-15m.
Debleurile sunt formele rezultate din excavatii pentru instalarea cailor de comunicatii, avand forma unor santuri mari sau a unor trepte taiate in versante. Astfel de amenajari au fost realizate pentru a cobori calea ferata de pe terasa de 10-15 m in lunca.
Carierele reprezinta excavatii efectuate in versanti, terase sau albii pentru excavatia materialelor de constructii. In aval de oras, in albia majora a Bistritei se gasesc numeroase cariere de balast, iar sub Dealul Vulpea o cariera de argila.
Tunelurile si galeriile au fost sapate cu scopul realizarii canalizarii (infrastructurii) orasului sau pentru a dirija paraiele Sarata si Borzogheanul in interiorul intravilanului. Un alt tunel este cel realizat in timpul domniei lui Stefan cel Mare, cu scop defensiv. Gura de intrare a acestuia se afla in versantul Cozla, dinspre zona centrala a orasului. Astazi acest tunel este in cea mai mare parte surpat, la intrare fiind amenajat Muzeul Curtea Domneasca.
Relieful antropogen de acumulare (de depozitare) este rezultatul din construirea unor cai de comunicatii, diguri, canale sau din depozitarea unor materiale provenite din lucrari de excavatie. Includem aici: ramblee, baraje, digurile.
Rambleele sunt forme aparute prin depozitarea materialului pentru construirea soselelor si cailor ferate. Realizarea soselei si caii ferate Bacau - Bicaz a impus aparitia acestora si pe teritoriul municipiului Piatra Neamt.
Barajele si digurile sunt constructii care se impun in relief prin amplasarea lor. Asa este cazul barajelor de la cele doua lacuri de pe Bistrita sau a digului de pe stanga lacului Doamna, construit pentru a feri de inundatii intravilanul orasului.
3. Concluzii
Relieful are o importanta deosebita pentru societatea umana. De aceea, analiza si interpretarea reliefului este o premisa a utilizarii lui rationale de catre om.
Studiul reliefului din orizontul local presupune realizarea unor operatii complexe si complementare care cuprind: cercetarea reliefului in teren, construirea unor harti speciale ale elementelor de relief (harta geologica, harta hipsometrica, harta geomorfologica); studierea unui bogat material bibliografic; fotografierea si interpretarea documentelor fotografice.
Lucrarea de fata subliniaza rolul reliefului in studiul orizontului local (poate fi utilizata in cadrul orelor de geografie care au drept scop prezentarea reliefului din orizontul local pentru municipiul Piatra Neamt). De asemenea, putem sublinia si influenta pe care o are relieful asupra unor sectoare economice, cum ar fi constructiile si sistematizarea localitatilor, industrie, caile de comunicatie si transporturi, utilizarea terenurilor.
In urma realizarii acestei lucrari am avut posibilitatea aplicarii cunostintelor capatate la orele de geografie, am realizat o activitate extrascolara ce are menirea sa contribuie pe viitor la orientarea noastra profesionala si sa ne initieze in tehnicile si metodele de cercetare stiintifica. Din toate aceste motive, dorim ca in viitorul apropiat, sub indrumarea profesorului nostru de geografie sa realizam o lucrare care sa aiba in vedere modalitatile de utilizare a terenurilor in municipiul Piatra Neamt.
Avand in vedere ca municipiul Piatra Neamt se afla situat intr-o zona de contact geologic, geomorfologic, climatic, hidrologic, pedologic si fitogeografic, datorita prezentei celor doua unitati geografice, Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei, lucrarea de fata poate fi utilizata si in realizarea altor lucrari care sa prezinte aspecte geografice ale orizontului local.
BIBLIOGRAFIE
Acrasmaritei N, Barladeanu A, Bunghez Judetul Neamt, Editura Stadion,
Gh, Dragotescu M (1971) Bucuresti
Apavaloae M (2005) Piatra Neamt. Studiu monografic, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamt
Apopei, V (1975) Contributii la cunoasterea depozitelor cuaternare din sesul Bistritei inferioare intre Stejarul si Bacau, Lucrari, Statiunea "Stejarul", seria Geologie - Geografie
Badea, L (1979) Asupra regionarii reliefului Romaniei, Editura Academiei, Bucuresti
Bojoi, I, Ichim, I (1974) Judetul Neamt, Editura Academiei, Bucuresti
Donisa, I (1968) Geomorfologia Vaii Bistritei, Editura Academiei, Bucuresti
Donisa, I, Ungureanu, Al (1992) Subcarpatii Moldovei. Caractere Generale. Subcarpatii Neamtului. Geografia Romaniei, vol. IV: Regiunile subcarpatice, Editura Academiei, Bucuresti
Dragotescu, M (1980) Piatra Neamt, mic indreptar turistic, Editura Sport - Turism, Bucuresti
Gicoveanu, M, Pruteanu V (1995) PIATRA NEAMT - ghid turistic, Editura Parteon, Piatra Neamt
Ichim I (1979) Muntii Stanisoarei, studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucuresti
Velcea Valeria, Savu Al (1972) Geografia Carpatilor si Subcarpatilor romanesti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
|
