Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Muntele Mic - Retezat

geografie


Muntele Mic - Retezat




Pe creasta a patru masive . Din Muntele Mic, prin Ţarcu si Godeanu, în Retezat . Atentie, o treime din parcurs este fara marcaj! . în Godeanu, ne vor uimi vîrfurile . în Retezatul Mic, formele sculptate în calcar si florile . Un traseu curat, nu uitati!


Pentru a face acest tur avem nevoie de 6-7 zile. Traseul nu prezinta dificultati deosebite, dar lungimea si altitudinea sînt mari. Neexistînd cabane pe tot traseul, vom înnopta în cort. Trebuie sa tinem seama si de faptul ca în Godeanu vom fi destul de departe de punctele civilizate. O trusa medicala se impune deci. si pentru ca 848j922i pe aproape pe tot parcursul nu vom gasi lemne de foc, primusul este indispensabil.


I (sau "No hai!")


Plecam de la Muntele Mic urmînd marcajul banda rosie, bine realizat. Ocolim prin stînga cabana centrala si iesim la un drum nemodernizat pe care îl urmam spre vale. Curînd, lasam în stînga marcajul banda albastra ce duce la Poiana Marului, peste vîrful Muntelui Mic. Acum trebuie sa fim atenti, pentru a vedea în dreapta stîlpii de marcaj ce indica o taiere a unei lungi curbe a drumului. Coborîm prin pasune pîna ajungem din nou la drum. Il parasim aici, înaintea Vîrfului Jigora (1463 m), pe care marcajul, bine executat pe fagi seculari, îl ocoleste prin dreapta. Curînd vom întîlni o cabanuta, în dreapta jos, proprietatea unei asociatii sportive numita Dacia. Continuam paralel cu liziera padurii. Vom întîlni un stîlp de marcaj care ne indica - pe banda galbena - în stînga Poiana Marului, în dreapta statia de jos a telescaunulul din Valea Craiului. De aici urcam Vîrful seroni (1399 m), cotim la dreapta si începem sa urcam prin padure. În dreapta întîlnim un marcaj cruce albastra ce coboara tot în Valea Craiului. Continuam urcusul prin padure, pîna la capatul acesteia. Iesim în golul alpin si sîntem la Cuntu. Aici se afla o statie meteo si loc pentru eventuala campare. Am facut 2 1/2-3 ore.

Greul etapei abia începe. Avem de urcat Vîrful Ţarcu. Pe ceata, cel mai sigur este pe drumul de caruta ce ne scoate, fara dificultati, în 3 ore, pe vîrf. Daca este vreme buna o vom lua prin stînga cabanei meteo, urmînd stîlpii de marcaj; cararile se împletesc si se despletesc urcînd plaiul Vîrciorovei. Marcajul este aplicat si pe pietre. Dupa 1 1/2 - 2 ore de urcus, cararea ofera doua variante: prin caldare si peste vîrf. Daca dorim sa înnoptam, este preferabil drumul prin caldare, prin stînga, marcaj tot banda rosie. Putem pune cortul în caldare. Urcam în saua Plaiului, unde întîlnim varianta peste Vîrful Ţarcu.


Il (sau "No nii!")


Daca avem resurse vom continua drumul înainte înca 1 -1 1/2 ore. Acolo sus la altitudinea de 2190 m putem face un mic popas. Admiram frumoasa si uriasa caldare cu lacul ce poarta acelasi nume. Tot de aici vedem Semenicu, Gugu, Godeanu, Olanu. La circa 2 km, spre nord, vedem Vîrful Caleanu (2199 m). Continuam apoi pîna în saua Plaiului, de unde o luam la dreapta, mergînd aproape pe curba de nivel.

Trecem de cîteva izvoare, urcam usor si în circa o ora de cînd am parasit vîrful sîntem în dreptul micului lac nival din saua Suculetului. si aici ar fi loc de campare; izvoare sînt destule. Din acest loc nu mai exista marcaj cu toate ca în carti si pe anumite harti se spune ca apare punct rosu.



Coborîm putin din sa pîna la izvoarele Hidegului (Pîrîul Rece) si urcam cararea ce duce spre Vîrful Prislop. Urcusul nu este greu, mai anevoios sînt de depasit doua ravene. Ajunsi pe creasta nu mai avem probleme de efort sau orientare. Ţinem acest drum pîna în saua din Capul Prislopului, unde vom gasi un izvor amenajat. Din saua Suculetului pîna aici am facut trei ore. Locul este bun pentru campare.


III (sau "No no!")


De acum trebuie sa ne pregatim pentru asaltul Godeanului. Din dreptul izvorului o cotim la stînga cu 90 grade si coborîm pe valea Mlacilor pîna întîlnim Rîul ses. Acesta este aici un rîu serios. Ne descaltam si-l traversam. Pe celalalt mal intram în masivul Godeanu. Urmam cararea ce suie destul de comod cautînd tot timpul varianta care urca. Treptat, fara probleme, prindem înaltime. În doua ore ajungem la Vîrful Tucila. De aici ne îndreptam spre momîia pe care o vedem în stînga Vîrfului Godeanu (2229 m). În dreptul el putem face un popas. Lasam rucsacele si urcam mica diferenta de nivel pentru a admira creasta Ţarcului, Semenicul si, în partea cealalta, numeroase caldari si vîrful Gugu. Sub noi, în vale, vedem mica oglinda a taului cu acelasi nume.

Ne înapoiem în poteca lata si continuam drumul ocolind vîrful prin stînga. Coborîm usor, ocolim prin dreapta Vîrful Cîrnea si curînd sîntem deasupra gropii Cîrnea, o bijuterie sculptata de vechii ghetari. Dupa ce admiram caldarea urcam usor spre Vîrful Moraru. Nu atingem însa înaltimea maxima (2291 m), o ocolim usor prin dreapta si coborîm spre saua Mîtului, trecem de un izvor si imediat ajungem într-o mica depresiune nivala unde putem instala cortul. Daca avem timp vom ramîne aici doua nopti; merita.

Ne va astepta astfel o zi mai usoara de excursie, fara rucsac greu. Luînd cu noi bidonul cu apa si strictul necesar, urcam direct spre Moraru. Aproape pe culme întîlnim crucea unui tînar cioban, trasnit cu ani în urma. În fata, vedem piramida semeata a Vîrfului Gugu (2291 m), de care ne desparte o sa nu foarte adînca. Despre Gugu exista multe legende, faima de care se bucura nu era magulitoare. De Sîntilie aici se adunau vrajitoarele; numai pomenirea numelui strica vremea. Tot aici s-ar afla pestera în care a trait Zamolxe. Din vîrf admiram taurile Gugu si Moraru si caldarile de sub Godeanu. În departare apare Retezatul. Coborîm în saua ce ne desparte de Vîrful Branu (2026m ). De aici folosim diferite carari care ne coboara în Valea Mîtului. O carare trece pe lînga stîne si în circa 2 ore sîntem 'acasa', la corturi. Toata tura a durat 5-6 ore.


IV (sau "No amu!")


În ziua urmatoare continuam drumul pe cararea lata, ciobaneasca, ce urmareste creasta. Traversam saua Mîtului si urcam încet Piatra Scarisoarei, prin stînga. De pe vîrf se poate coborî, pe Piciorul Bulzului, pîna la barajul Valea lui Ivan, de pe Cerna. Noi continuam drumul pe o platforma pîna la caldarea Lacului Scarisoara. Acest ochi de apa este cel mai mare din masiv. Coborîm în caldare fara a ajunge însa la lac si urcam spre Vîrful Micusa (2175 m), prin stînga acestuia. Pe carare vom întîlni un izvor. Dupa depasirea vîrfului, poteca se cam pierde în pasune. Pe ceata, este locul cel mai dificil, dar tinem centrul seii, apoi creasta, pîna trecem de Vîrful Galbena. Aici vom lasa rucsacii si vom porni la stînga, spre platforma Borascu, pentru a admira caldarea si lacurile cu acelasi nume. Dus întors facem 2-2 1/2 ore. De la Galbena, continuam pe poteca lata ce urmeaza în general creasta, trecem de Vîrful Scurtu (2010 m) si începem sa urcam un plai înierbat spre vîrfurile Paltina (2149 m) si Sturu (2026 m). De aici apare, la început sporadic, pe pietre, apoi si pe stîlpi, marcajul triunghi albastru. La început timid, apoi tot mai des. Dupa ce depasim cele doua vîrfuri amintite coborîm în saua Soarbele. Pe carare, la aproximativ jumatatea pantei, vom întîlni un izvor amenajat cu lespezi si acoperit. Din saua Mîtului pîna aici, cu tot cu deviatie, am facut 7 ore.



În saua Soarbele apar rocile calcaroase. Izvorul întîlnit este ultimul pîna la Bolborosi. Depasim Vîrful Stanuleti si coborîm în saua dinainte de marcanta Piatra a Iorgovanului (2014 m). Acest vîrf îl vom ocoli în urcus. Acum avem în fata Vîrful Albele pe care îl evitam, prin jnepenis, pe dreapta, pîna în dreptul unui scoc pe care coborîm pîna la Izvorul Bolborosi. Aici trebuie sa facem o noua provizie de apa. Locul este bun si pentru campa! începem apoi sa urcam, urmînd stîlpii de pe Plaiul Dracsanului. În circa o ora atingem un nivel suficient de înalt pentru a continua drumul, aproximativ pe curba de nivel, printre jnepeni. Ajungem în saua Plaiului Mic, oaza cu lacuri. Un stîlp indica spre dreapta banda albastra, o ora pîna la cabana Buta; la stînga, acelasi marcaj, 5- 6 ore spre cabana Pietrele. Noi coborîm la stînga, urmam marcajul si coborîm spre Valea Lapusnicului Mare pe lînga numeroase Izvoare prin padure, circa 35-40 minute. Am ajuns la Lapusnic, traversam un podet, urcam circa 15 m si sîntem în Poiana Pelegii, loc ideal de campare.


V (sau "No ase!")


În ziua urmartoare facem din nou o plimbare numai cu bidonul de apa si strictul necesar. Ne întoarcem în saua Plaiul Mic si o luam la stînga, urcînd prin jnepeni, urmînd stîlpii de marcaj pîna la golul alpin. Lasam în dreapta Vîrful Custura Papusii (2209m) si curînd sîntem pe Vîrful Custura (2457 m). De aici avem vedere catre splendidele tauri ale Custurii, spre Vîrful Papusa, Taul Pelegii (Ghimpele) si Vîrful Peleaga. În zare, spre est, se ridica Parîngul. Coborîm în directia Vîrfului Papusa. Ne asteapta cea mai grea portiune de urcus. La 2508 m respiram usurati.

Vom coborî pe lespezi pîna în saua Pelegii, în stînga avem taul cu acelasi nume, în dreapta Valea Rea. Nu ne ramîne decît sa urcam Peleaga, admirînd în fata Coltii Pelegii. Urcusul nu este foarte lung si nici prea greu. in sfîrsit sîntem la cota maxima, 2509 m. Dupa un scurt popas, coborîm, urmînd marcajul spre Piciorul Pelegii. Apoi ajungem, printre lespezi, în Caldarea Pelegii, situata deasupra Lacului Bucura. Urmam stîlpii de marcaj si pîrîul pîna în dreptul refugiului Salvamont. De aici coborîm pe banda albastra, paralel cu Valea Bucura, întîi prin gol alpin, apoi printre jnepeni si padure fn Poiana Pelegii. Excursia a durat 6-7 ore. Putem umbla desculti prin iarba si, daca avem cu cine, este loc si pentru un fotbal. Aproape de corturi se afla o stîna unde ciobanii ne primesc cu placere.

La Lapusnic, în spatele unui baraj de lemne, putem înota.

În ultima zi vom face o traversare. Urcam pîna la Taul Bucura pe drumul pe care-l stim din ziua precedenta. De aici, trecem pe lînga Lacul Bucurei si urcam în Curmatura Bucurei. Din aceasta sa coborîm destul de abrupt pe serpentine scurte, pîna la Lacul Pietrele. Trecem pe lînga refugiul Gentiana si de aici la cabana Pietrele avem mai pufin de o ora. Coborîrea se face prin padure. Ultima etapa a durat circa 6 ore. si acum drum bun si noroc de vreme buna!





Document Info


Accesari: 3072
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )