ORAsELE IN SECOLUL AL XVIII-LEA
1. Ţara Romāneasca si
- orasele īsi continua dezvoltarea lenta, spontana, de pāna atunci. Constantin Brāncoveau a anihilat total structura medievala a conducerii oraselor, centralizand integral administrarea acestora.
- interesul aparte pe care-l prezinta proiectul de cod urban al lui Mihail Fotino, elaborat īn timpul primei domnii a lui Alexandru Ipsilanti (1775-1777). El reprezinta un prim ansamblu de reguli elementare ale constructiei urbane, bazat pe preluarea unor vechi texte bizantine; proiectul de cod urban īncearca sa introduca dreptul cutum 848s1821i iar romānesc īn dreptul scris.
- noua imagine a orasului: influenta aparitiei noilor biserici baroce asupra siluetei urbane si importanta realizarii marilor palate baroce asupra configuratiei spatiale, volumetrice si formale a spatiului urban.
MOLDOVA SI ŢARA ROMĀNEASCĂ - sec XIV-XVIII
* Intemeierile
° TR ---> pe locul unor voievodate si cnezate preexistente, localitati sasesti, Moldova ---> dezvoltare si consolidare rapida datorata drumurilor comerciale ("drumul moldovenesc" care īl īnlocuieste pe cel "tatarasc")
° Actul īntemeierii
* act de autoritate, de insubordonare fata de Regatul maghiar
* īntemeiere de independente locale ce-si afirma existenta prin īnscaunarea unui principe si aderarea la cultul bizantin, cult care: este diferit de cel oficial din Regatul maghiar din care provin īntemeietorii, este cultul populatiei existente, poarta aura imperiala si are calitatea de a avea centrul la oarecare departare ce face grea sau imposibila o interventie din acea zona
° permanente - vecinatatea unor mari puteri
* nesiguranta zilei de māine, constientizarea pericolului permanent
* neatārnarea ---> credinta īn valorile traditionale, exprimarea atasamentului fata de crestinismul ortodox (N.Iorga)
° structura sociala
- taranime - libera (razesi, mosneni)
- rumāni, iobagi, clacasi, poslusnici
- boieri - mari proprietari
- dregatori
- capetenii de osti alaturi de domni pāna la MV
- oraseni - orasul ---> proprietate domneasca, primeste de la domnie privilegiul autonomiei admnistrative, autoritatea domneasca si, din veacul XVII, cea boiereasca exercitāndu-se totusi destul de puternic, iar autoritatea oraseneasca ramāne cu prerogative minore
* mestesugari, negustori, a caror ocupatie este si aceea de cultivatori
* "burghezie de import" , negustorimea nu alcatuieste o stare sociala ci este mai curānd privita ca o posibilitate de ascensiune spre ranguri boieresti
* primele īnregistrari de bresle, tārziu: sec. XVII ---> 1641
* cler īnalt si parohial
* boierime, mai ales din sec. XVII
*institutiile
° forma de guvernamānt ---> domnie absoluta; domnul "stapāneste īntreg pamāntul tarii, exercita functia legislativa, administreaza tara, īmparte dreptatea, exercita functia militara."
° sfatul domnesc, curtea domneasca, dregatorii
° biserica ---> structura si ierarhiile religioase bizantine
° ostirea - "de la īntemeiere la fanarioti, armata a cunoscut ... transformari radicale; oastea cea mare, singura care putea mobiliza tara īntreaga īmpotriva pericolului extern, si-a pierdut treptat īnsemnatatea īn favoarea oastei domnesti si a steagurilor boieresti". Si acestea īsi pierd importanta "crescānd īn schimb rolul trupelor recrutate din mica nobilime si din tarani liberi, dornici de a sluji īn schimbul unor privilegii de ordin social si economic"
° scoala
* Bizant dupa Bizant
*Programe de arhitectura -
arhitectura secolelor XIV-XVIII īn TR si M, o "arhitectura de ansamblu" "
MOLDOVA
* Primele biserici
Curānd dupa īnscaunarea sa ca domn al voievodatului independent al Moldovei (1359), Bogdan I pune sa se zideasca biserica Sf. Nicolae din Radauti. Aceleiasi epoci i se datoreaza zidirea bisericii Sf. Treime din Siret.
* Epoca lui Stefan cel Mare - programe de arhitectura
Spre deosebire de celelalte civilizatii sud-est europene, devenite dupa cucerirea otomana civilizatii precumpanitor taranesti, manifestarile de cultura din Tarile romāne au fost, īn mare majoritate, initiate si sprijinite material de catre voievozi, boieri, de catre īnalte fete bisericesti. Intre acesti "patroni ai artelor", figura lui Stefan cel Mare - domnitor al Moldovei īntre anii 1457 si 1504 - este una dintre cele mai stralucite. El este unul dintre marii conducatori ai luptelor cu caracter de cruciada duse īmpotriva puterii otmane, "atlet al crestinatatii" - cum īl numeste Papa Sixtus IV.
Sub patronajul si la īndemnul sau, o activitate constructiva de mare amploare se desfasoara īn Moldova. Cetati noi sunt construite acum, cele vechi sunt marite; īmpreuna cu ele, mānastirile īntarite alcatuiesc un complex defensiv pe care se bizuie independenta tarii. Dar adevarata masura a acestei activitati o dau cele circa 30 de biserici zidite la porunca sau īn epoca marelui domnitor. Bisericile de curte sau de mānastire ridicate acum, fac marturia unei arte constructive fara egal, īmbinānd traditia bizantina cu influente occidentale īntr-o maniera ce va defini secole de-a rāndul specificul arhitecturii moldovene.
* Bisericile
- arhitectura bisericilor lui Stefan - o arhitectura "a zidului"
* elemente cu care "lucreaza" aceasta arhitectura
- zidul + contrafortul
- arcele piezise
- arce piezise intersectate
- arce etajate
- multiplicarea īncaperilor
* rezultate - componente ale unei spatialitati dinamice *tipologie aparte
*diferentierea tratarii īncaperilor *lumina
*efecte sculpturale ale structurii *ansamblul naos-turla
- Biserica de la Patrauti (1487), biserica Sf. Ilie de lānga Suceava (1488), Alte biserici, utilizānd boltiri sustinute de arce piezise sunt zidite la curtile voievodului din Vaslui (1490), Bacau (1491), Hārlau (1492), Iasi (1491-1492), Botosani (1496), Piatra Neamt (1497), ca si la Dorohoi (1495), biserica mānastirii Neamt (1497), īn care spatiilor rituale li se mai adauga un pridvor īnchis si o gropnita - īncapere īntre pronaos si naos, destinata mormintelor ctitorului si familiei sale.
* Bisericile secolelor al XVI-lea si al XVII-lea
* Cele doua linii evolutive de deschidere a pridvorului
- Neamt
- Sf. Dumitru din Suceava
- Probota
- Arbora
- Humor
- Parhauti
- Baia
- Moldovita
- Voronet
De numele lui Petru Rares - fiu al lui stefan si domnitor al Moldovei - si de veacul al XVI-lea se leaga o alta stralucita manifestare a geniului artistic romānesc: bisericile cu pictura exterioara. La Arbora, Probota, Humor, Moldovita, Sucevita si Voronet, splendide picturi īmbraca īn totalitate peretii exteriori ai bisericilor, ilustrānd scene din Vechiul si Noul Testament.
* Bis. manastirii Galata (sf. sec. XVI) - influente ale arhitecturii religioase din Valahia
* Studii de caz sec XVII - pastrarea tiparului, modificari ale formei
- Golia
- Trei Ierarhi
- Dragomirna
* Evolutie īn sec. XVIII
- reducerea latimii pridvorului, surmontat acum de un turn-clopotnita (uneori cu rol de aparare)
- componente arhitecturale si decorative de influenta munteneasca (vezi Sf. Teodori din Iasi )
- modificarea tiparului spatial-planimetric si renuntarea la elementele structurale si decorative traditionale īn favoarea preluarii unor modele occidentale.
* Manastirile Moldovei
Un capitol aparte din arhitectura Moldovei īl constituie mānastirile. Locuri de desfasurare a vietii monahale de traditie bizantina, ele au fost īn acelasi timp gāndite si realizate ca puncte de aparare si refugiu īn vremuri de restriste. Ridicate īn secolele XV-XVII, mānastirile de la Neamt, Putna, Bistrita, Secu, Probota, Galata, Sucevita, Moldovita, Slatina, Solca, Cetatuia, Dragomirna īsi īnalta si azi puternicele ziduri cu turnuri semete, ca de cetate. La adapostul lor, calugari caligrafi, īntocmitori de cronici, miniaturisti, zugravi de biserici si pictori de icoane, mai tārziu tipografi, au creat opere de valoare, expresie a originalei culturi romānesti.
|
