PAGINI DIN CETATEA NATURALA A CURBURII CARPATILOR

Nu este o figura poetica, este o realitate din cele mai evidente; daca intr-o zi senina de vara de pe Virfu Omu (2 505 m) din Muntii Bucegi, de pe Ciucas (l 954 m), ori dintr-un elicopter ne aruncam privirile asupra edificiului montan de la Curbura Carpatilor care pare ca ar fi o aranjare geometrica, ne dam seama de plenitudinea formelor cetatii. Depresiunea Brasovului la o altitudine medie de circa 530 m, investita de natura cu harul frumosului si utilului, a 141c22b re calitati pe care nu le au alte depresiuni. Zidul urias al cetatii spre sud si sud-est este constituit dintr-un ansamblu arhitectural de inaltimi dintre care unele trec de 2 500 m. Acestea se diferentiaza intre ele datorita mai ales miscarilor tectonice. Zboina Frumoasa, Lacauti, Penteleu, Siriu, Ciucas, Piatra Mare, Postavaru, Omu formeaza stilpii impletiturii de mentinere; Piatra Craiului, Codlea, Persanii asigura pavaze spre vest, la nord pragurile de stinca Baraolt, Bodoc si Catrosa continua zidul, sudindu-se cu partea estica. Este cea mai fortificata depresiune dintre marile cetati naturale ale Carpatilor. Nici Tara Maramuresului nu o poate intrece sub aspectul acesta. Din loc in loc, suvite albe argintii strabat zidurile cetatii ori numai musca din ele pe laturile ei interne si externe. Oltul este singura apa care a izbutit sa o taie pina spre baza facind o bresa mare in zidurile cetatii brasovene. Celelalte i-au dat doar asalt de-a lungul vremii inlesnind prin eroziune adincirea curmaturilor aruncate in latul muntilor. Privelistea este substantial imbogatita de aspectele antropice. Aici au aparut orase, sate, fabrici, canaluri, mlastini desecate, irigatii, cetati, valuri de pamint, terenuri destelenite, defrisari, plantatii, araturi si altele.

Pe oriunde patrunzi in Depresiunea Brasovului, fie venind dinspre Transilvania prin pasurile Persani, Bogata, Rocos, Virghis, fie dinspre Moldova prin Pasul Oituz sau dinspre Muntenia prin pasurile Buzau, Bratocea, Predelus, Predeal, ori prin Bran, iti apare deodata in fata configuratia acestei depresiuni, un cimp larg, presarat cu sate si orase, marginit de inaltimi muntoase care de care mai semete. Aici s-au dezvoltat multe orase inca din secolele trecute si au aparut altele, ca urmare a transformarii unor asezari rurale in asezari urbane cum sint: Codlea, Risnov, Sacele, Zarnesti, Covasna si Baraolt.

Orasul Brasov este cel mai mare si unul dintre cele mai vechi centre urbane, nu numai din Depresiunea Interna a Curburii Carpatilor, dar si din intregul lant carpatic, impreuna cu asezarile urbane din zona sa imediata: Sacele, Zarnesti, Codlea, Risnov, Predeal formeaza una din cele mai evoluate aglomeratii urbane din tara.

Trecatorile carpatice, din vechi timpuri, au favorizat ca importante cai comerciale sa se indrepte spre orasul Brasov. Pozitia sa la contactul dintre zone geografice variate, fiecare cu resurse naturale diferite, a usurat un puternic schimb de produse. In perioada feudala, nucleul orasului-cetate concentra activitatea mestesugareasca si cultural administrativa, iar actuala Piata 23 August era centrul comercial. Treptat, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, paralel cu dezvoltarea industriala, Brasovul devine si un important nod feroviar. In anii constructiei socialiste el se dezvolta ca unul dintre cele mai puternice centre multifunctionale din tara noastra.

Functia industriala constituie principala trasatura a activitatii sale, orasul Brasov fiind al doilea centru industrial al tarii noastre. Are mari uzine constructoare de masini: intreprinderea de autocamioane, Tractorul, Hidromecanica, Metrom, Rulmentul, intreprinderea de radiatoare si cabluri etc. Totodata este unul din marile centre culturale si cu o insemnatate turistica de prim rang. Are mari hoteluri si restaurante pentru turisti. Se pot vizita bastioanele, turnurile si cladirile din secolele anterioare, biserici monumentale, Biserica Neagra, Biserica Sfintu Nicolae, vechea scoala romaneasca din Scheii Brasovului, case memoriale, muzee, monumente etc.

In jurul Brasovului s-au dezvoltat centre industriale si turistice importante. Sacele centru industrial (intreprinderea "Electroprecizia'), statiune climaterica si turistica, loc de plecare spre Muntii Ciucasului prin Pasul Bratocea si spre Piatra Mare; Risnov, cu o mare intreprindere chimica si de scule, strajuita de o cetate taraneasca construita in secolele al XIV-XVII-lea, Ghimbav, cu industria hirtiei, textila etc. si tot aici pot fi vizitate ruinele unei cetati taranesti din secolul al XV-lea; Codlea, important centru al industriei chimice pentru culori si coloranti; prezinta interes turistic si prin serele de flori si vestigiile unei cetati medievale. Spre nord-est de Brasov sint localitatile Harman (specializata in covoare manuale), Prejmer, Feldioara si Ghimbav. La Feldioara se afla ruinele unei cetati.