PARCURI INDUSTRIALE- Infrastructura de afaceri - OLTENIA

Datorita ofertei scazute de terenuri corespunzatoare pentru locatiile industriale, amenajarea de terenuri pentru afaceri nu s-a transformat pāna acum īntr-un sector distinct. Aceasta depinde de mai multi factori, cei mai relevanti fiind:

Legea 18/1992 privind fragmentarea proprietatii a īmpartit suprafata terenurilor īn foarte mici loturi, astfel īncāt nu este usor sa gasesti zone destul de largi pentru o buna concentratie a unitatilor de productie si, ca urmare, o exploatare a economiilor de amploare prin constructia unor terenuri pentru afaceri;

exista site-uri industriale mari in toate judetele regiunii, dar nu pot fi cotate in totalitate pe piata deoarece terenul apartine companiilor ce sunt īn curs de privatizare si, probabil, vor fi achizitionate īmpreuna cu aceste īntreprinderi.

Oferta slaba de locatii corespunzatoare s-a transformat pe piata īntr-o oferta ne-competitiva. Preturile pentru terenurile pentru afaceri sau industriale sunt mari, comparativ cu alte locatii din tara. Aceasta situatie reprezinta un obstacol serios pentru promovarea investitiilor interne, si īn special a investitiei straine. Acesta este motivul pentru care administratiile locale au inventariat terenurile aflat īn proprietatea lor ce poate fi echipat pentru a gazdui unitati manufacturiere, si planifica introducerea acestor terenuri pe piata prin diferite acorduri.

Parcuri industriale in regiunea Sud Vest Oltenia

Sursa: Ministerul Administratiei si Internelor, Directia pentru Zone asistate si ajutor de stat

Parcul Industrial Corabia este situat in localitatea Corabia, judet Olt si are o suprafata de 10,46 ha. Titlul de parc industrial i-a fost acordat prin Ordinul MAI nr. 540/2003. Situatia actuala a parcului este de green field. Infrastructura este in curs de realizare. Proiectul prevede 50 parcele de teren cu suprafete cuprinse intre 1.000 mp si 5.000 mp, centru administrativ, alte spatii destinate locatarilor parcului.

Parcuri industriale potentiale: disponibilitatea de site-uri industriale ce necesita reabilitare complexa, deoarece aceste zone industriale, deja conectate la utilitatile de baza (deseori complet), gazduiesc un numar de vechi cladiri industriale ce ar trebui reconvertite pentru productia noua. Aceasta reprezinta de exemplu, cazul a 2 īntreprinderi militare/de armament ce au fost īnchise īn judetul Vālcea, si pentru care autoritatile locale si-au asumat responsabilitatea reabilitarii si valorificarii acestora;

MĂRIMEA TOTALĂ A LOCAŢIILOR:

Potential pentru infrastructura de afaceri comuna de tipul incubatoarelor de afaceri specializate pe domenii: disponibilitatea de teren si/sau proprietati imobiliare, ce urmeaza a fi alocate si care ar putea fi organizate ca "infrastructura de afaceri comuna" prin asigurarea unui numar de servicii comune īntreprinderilor, prin aceasta adaugāndu-se valoare proprietatii imobiliare prevazute. Este cazul Parcului Tehnologic Craiova, o investitie promovata de Universitatea de Stat Craiova īn parteneriat cu Administratia Publica Dolj/Craiova. Aceasta facilitate, odata realizata, ar trebui sa gazduiasca un numar de companii mici si mijlocii care activeaza in principal in domeniul cercetarii si transferului tehnologic, unele dintre acestea ar putea sa provina din īntreprinderile mari proprietate de stat ce se īn afla īn cursul unui proces de restructurare īn cadrul fazei a doua a programului PSAL.Suprafata totala a locatiei identificate: 22.000 metri patrati.Valoare totala a proiectului: 10 Meuro.

Infrastructura de cercetare

Exista un consens larg asupra faptului ca, atāt cresterea economica cat si competitivitatea viitoare a economiei vor fi bazate pe activitatile de cercetare si pe informatie. Din nefericire, Romānia īn general si Oltenia īn particular, aloca un foarte mic procent din buget pentru activitatile de cercetare.

Activitatea de cercetare īn regiunea Oltenia este dezvoltata īntr-un total de 26 institute si centre de cercetare, prezentate dupa tipul de activitati:

stiinte sociale: -1 Dolj

Fizica-chimie - 1 Vālcea

Informatica, comunicatii - 1 Dolj

Mediu - 1 Vālcea

Electronica, automatica, īnalta tehnologie - 1 Dolj

Aeronautica - 1 Dolj

Chimie, petrochimie - 4 - 2 Vālcea, 2 Dolj

Electrotehnica:- 2 Dolj

Metalurgie: - 1 Olt

Industria miniera:- 1 Dolj

Agricultura: 12 - 5 Dolj, 3 Olt, Gorj 2, Mehedinti 1, Vālcea 1

Silvicultura: - 1 Dolj

Trebuie mentionat ca o multime din activitatile/specialitatile ce sunt bine dezvoltate īn regiune nu sunt sprijinite de catre activitatile de cercetare: de exemplu, Craiova este singurul centru universitar de medicina din Romānia care nu are institutii/centre de cercetare (celelalte universitati de medicina au centre de cercetare, astfel: Bucuresti - 47, Cluj - 6, Iasi - 4, Timisoara - 2, Tārgu Mures 1). Centre de cercetare exista de asemeni si īn Satu Mare, Piatra Neamt, Jibou-Salaj.

Industria textila, bine dezvoltata īn regiune, nu are centre de cercetare īn Oltenia (īn Romānia exista 16: 13 īn Bucuresti, 2 īn Iasi - unde exista si o facultate specializata, 1 īn Tārgu Mures).

Industria de masini nu este sprijinita de activitati de cercetare. Īn Romānia gasim 41 unitati specializate de cercetare (Bucuresti 16, Iasi 3, Cluj 4, Timisoara 6, Pitesti1, Braila 1, Ploiesti 1, Cāmpina 1, Brasov 4, Arad 1, Tārgoviste 1, Galati 1, Cāmpulung Muscel 1).

Industriile de constructii si de exploatare si prelucrare a lemnului nu sunt reprezentate īn Oltenia īn ceea ce priveste domeniul cercetarii.

CONCLUZII

Tinind sema de dimensiunea actuala a terenurilor si spatiilor disponibile, se recomanda ca, din motive economice, zonele industriale sa fie dezvoltate gradat, īn etape, īn scopul de a utiliza venitul provenit din prima etapa pentru finantarea unei etape ulterioare.

Īn ceea ce priveste zonele industriale existente, reabilitarea acestora este o operatiune foarte complexa, necesitānd un proiect global ce cu greu poate fi īmpartit in diferite etape (potentialii clienti nu sunt interesati sa se stabileasca īn cadrul unei zone diseminate din care, numai un anumit spatiu a fost reabilitat); ca urmare, este necesara o investitie mai mare decāt cea pentru operatiunile dintr-o zona industriala potentiala.  Īn plus, īn cazul unei zone industriale existente, operatiunile prevazute de achizitionare sunt, nu pentru o suprafata de teren, ci pentru o zona cu constructii, care trebuie sa īndeplinieasca conditiile tehnice specifice noilor investitii. Oltenia are 2 astfel de proiecte īn portofoliu pentru care studiile de fezabilitate sunt completate. Īn acest caz, importanta sociala a acestor proiecte (reconversia uzinelor de armament pentru utilizare publica) este un argument suplimentar pentru angajamentul autoritatilor locale fata de aceste operatiuni: aceste companii au disponibilizat sute de muncitori si forta de munca este īnca neocupata sau este ocupata īn sectorul agriculturii.

Īn final, conceptul de Parc stiintific si Tehnologic, concept nou in contextul din Romānia, īnregistreaza numai un singur proiect, al carui studiu de fezabilitate a ilustrat o rata pozitiva de rentabilitate. Acest proiect este considerat ca avand o mare importanta, atāt pentru regiune, cāt si pentru Craiova: proiectul ar beneficia de o locatie atragatoare, aproape centrala, localizat pe directia spre aeroport si pe soseaua de legatura Bucuresti-Timisoara. Proiectul are un potential īnalt de crestere a imaginii globale regionale, de atractivitate pentru investitori si de readucere a populatiei catre o zona urbana.

Ca un efect al privatizarii unor īntreprinderi īn proprietatea statului, ar putea sa existe un interes īn crestere al investitorilor pentru amplasarea unitatilor productive pe aceste terenuri private, pentru dezvoltarea de noi locatii industriale de afaceri -un numar de 10 locatii estimate , la nivel regional. Investitia publica īn acest domeniu ar putea sa reprezinte un semnal pentru acesti investitori si de asemeni ar contribui la stabilirea unor preturi pe piata mai competitive.