PE CALEA STRABUNA A MESTECANISULUI

Intre Iacobeni si Gura Humorului decorul trecatorii este foarte variat. Totul te cheama, te ademeneste. De o parte si de alta a vaii, se gasesc forme montane, fara mari diferente de altitudine. Pito-restul este dat indeosebi de alternanta unor strimtori ca Piatra Strajii, Strimtoarea Rosie s.a. cu deschizaturi mai largi, unde se afla asezari omenesti. La Mestecanis, in curmatura Obcinei, punctul cel mai inalt de pe trecatoarea omonima (l 099 m), un 444j99e loc de popas intr-un cadru natural maret il ofera cabana, un camping si un restaurant, mai ales pentru automobilisti. In zilele senine de vara vederea ajunge de aici pina spre Valea Bistritei Aurii, Muntii Suhardului, Calimani, apoi pina la Giumalau si Obcine. Din loc in loc, de-a lungul trecatorii, calea ferata, soseaua si riul formeaza parca un manunchi, fiind una linga alta. In locurile mai deschise soseaua se distanteaza, facind ondulatii prin poieni.

Acolo unde riul Putna isi mareste debitul cu apele Putnisoarei, asezarile omenesti, insirate pe terase ori versanti, alcatuiesc localitatea Valea Putnei. Apele reci de munte de aici intretin si o pastravarie.

Un spatiu mai larg pe parcursul trecatorii se afla in zona de confluenta a riului Moldova cu Putna care formeaza Depresiunea Pojorita. Importanta peisajului este amplificata aici de existenta unei rezervatii geologice (Stratele de Pojorita) cu numeroase specii considerate rudele amonitilor, din masivele curioase in forma de clai enorme alcatuite din dolomite - Adam (l 047 m) si Eva (1009 m) - si de faptul ca se afla la o mare incrucisare de drumuri care merg atit spre Obcinele Bucovinene cit si spre masivele din sud - Giumalau si Rarau. Variate peisaje se afla si pe valea Moldovei spre izvoare, pe drumul care duce spre localitatile Fundu Moldovei, Breaza, Moldova-Sulita s.a.

Rezervatia Tinovul Lucina-Gaina din apropiere de Moldova-Sulita, prin mesteacanul pitic relict glaciar, ne aminteste de lumea glaciatiunii cuaternare. Tot in bazinul superior al Moldovei, rezervatia Rachitisul Mare are un alt relict glaciar - strugurele ursului. In localitatea Lucina, de pe valea Lucavei, se afla vestita herghelie pentru cresterea cailor din rasa hutula. Valea superioara a Moldovei, cu potecile ei ascunse, ofera privelisti de neuitat. Revenind pe traseul Mestecanisului, dupa ce treci de Defileul Piatra Strajii, te intimpina, o alta curiozitate naturala. Aici valea Moldovei se largeste si apare cel mai tipic "cimp-lung' bucovinean, unde se afla Cimpulung Moldovenesc, oras tipic de munte, la o inaltime de 600-650 m. Magurile care-i formeaza cadrul, cu pante impadurite, ori ici si colo cu poieni bogate in finete, alcatuiesc un ansamblu plin de poezie. Este un oras intrat de mult in istorie, cu rol important in "descalecat'; potrivit legendei pe aici au trecut Dragos si Bogdan. Catre finele secolului al XVIII-lea evolueaza spre aspectul de tirg, localnicii continuind ocupatiile traditionale (cresterea vitelor, exploatarea si prelucrarea lemnului, vinatoarea, pescuitul, carausia s.a.). In anii constructiei socialiste s-au ridicat mari fabrici, cum sint: Fabrica de mobila, Filatura de bumbac, Fabrica de incaltaminte "Montana', intreprinderea de prelucrarea laptelui "Raraul'. Dezvoltarea economica a orasului a dus la marirea perimetrului prin ansambluri noi de constructii (Stadion, Runc, Trandafirilor, Stefan cel Mare) si la cresterea numarului de locuitori (de la 900 in 1920 la peste 20 000 in prezent). Realizarile edilitare, economice si social-culturale, il plaseaza in categoria oraselor turistice. Muzeul lemnului, parcul dendrologic, casele vechi cu arhitectura lor specifica si alte obiective interesante, ca si festivalul sporturilor de iarna, parada portului popular, (care au loc in luna ianuarie a fiecarui an) atrag mii si mii de vizitatori.

Cimpulung Moldovenesc este si o baza de plecare spre alte regiuni de interes turistic. Locurile de popas sint numeroase in imprejurimile orasului. Complexul turistic "Strand' si Cabana Deia se gasesc aproape de marginea orasului. Giumalaul si mai ales Raraul sint masivele cu privelisti de o deosebita frumusete.

Daca treci de Prisaca Dornei, unde se afla o pastravarie, la confluenta riurilor Moldovita cu Moldova, se gaseste localitatea Vama. Toponimicul ii caracterizeaza functia din trecut, punct de vama. Anterior acestuia a purtat numele de "tirgul Moldovita'. Cadrul natural, portul popular cu motive din cele mai originale, pe linga climatul placut, invita la popas. In apropiere se afla "Stilpul lui Voda', un monument lucrat din piatra ridicat de voievodul Mihail Racovita in amintirea unei victorii obtinute in lupta din 1717.

In cotul mare care-l face riul Moldova in cuprinsul trecatorii iti atrage atentia si localitatea Molid cu o fabrica de mucava. Ceva mai departe, localitatea Frasin de la confluenta piriului Suha cu riul Moldova, este vestita prin industria lemnului, dar si prin constructia si vechimea unor case, una din cele mai tipice a fost adusa la Muzeul satului din Bucuresti.

Intr-un mediu montan deosebit de atractiv, pe valea Moldovei, la Bucsoaia se organizeaza anual o tabara internationala de pionieri.

Depresiunea Gura Humorului la capatul estic al trecatorii, intre Obcina Humorului si Obcina Voronetului, ocupata in buna parte de orasul care i-a dat numele, este o depresiune de eroziune. Deoarece se gaseste la o incrucisare de cai rutiere face ca orasul Gura Humorului sa aiba legaturi in mai multe directii. Cadrului natural pitoresc i se asociaza si munca omului din zilele noastre care a pus temei industriei prin Filatura de bumbac, Fabrica de cherestea, Fabrica de mobila, prin constructia de blocuri cu spatii comerciale la parter, cu dotari social-culturale s.a. Favorizat de elementele bioclimatice orasul intruneste in acelasi timp si conditiile unei statiuni climaterice. Obiectivele turistice se afla atit in oras cit si in zona marginasa. Muzeul etnografic, cu o bogata colectie de piese, infatiseaza aspecte din munca si preocuparile localnicilor. Un parc dendrologic, cu un motel in cadrul lui, situat in lunca Moldovei, rezervatiile naturale Piatra Soimului si Piatra Pinului intregesc tabloul.

In partea sudica a orasului, la o distanta de aproximativ 5 km, se inalta Manastirea Voronet, ctitoria lui Stefan cel Mare; aceasta este o adevarata capodopera de arta intr-un decor nuantat specific obcinelor. Vestita in lumea intreaga prin pictura exterioara, "albastru de Voronet', foarte bine pastrata este o raritate, timpul neizbutind sa o stearga prin agentii externi si mai ales cei climatici.