PE CALEA TRANSVERSALA A BISTRITEI MOLDOVENESTI

Sub aceasta denumire se intelege ansamblul vaii Bistrita de la contactul cu Tara Dornelor - aval de localitatea Rusca - si pina la Piatra-Neamt. Datorita caracterelor ei complexe, rezultat al modului si functiei de asociere si de interactiune in timp a factorilor interni si externi, valea transversala a Bistritei capata astfel pe alocuri aspectul de culoar veritabil. Acest fapt, a atras de timpuriu atentia multor cercetatori geologi si geografi, ca si a poetilor si a minuitorilor penelului, asupra formelor spectaculoase de pe parcurs. Particularitatile reliefului cit si cele hidrografice se impun in mod deosebit. Directia 848j94i de dezvoltare a drenajului conditioneaza evolutia zonelor montane care o incadreaza. In consecinta, reprezinta unitatea care realizeaza cea mai vie dinamica din cadrul Muntilor Bistritei si in acelasi timp cea care a stapinit drenajul, in cea mai mare parte, in acesti munti.

Nu este o alta vale mai pitoreasca si mai plina de farmec in Carpatii Orientali decit valea Bistritei din acest sector. Poezia ei este unica ca si nelinistea pe care o provoaca apele la repezisuri. Maiestritele pagini ale lui Alexandru Vlahuta, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction si altii consacrate Toancelor, acolo unde muntele si viltoarea apei dadeau spectacolul cel mai maret, ramin de domeniul trecutului. Atmosfera unei tulburatoare calatorii cu plutele prin cotul Bistritei s-a pastrat, dar acolo unde malul apei nu era urmarit decit de o poteca ascunsa in umbra brazilor, astazi trece o sosea modernizata. Dealtfel, in toata valea Bistritei la opera de arta a naturii s-au adaugat rezultatele insufletite munci a omului. Ca fenomen general, culoarul se integreaza genezei si evolutiei de ansamblu a vaii Bistritei, insa in acest sector al vaii - si cel mai important - intervin, subordonate, o serie de caractere proprii care-i creeaza personalitatea.

Calatorind pe valea Bistritei si contemplindu-i formele iti dai seama ca ele precizeaza o anumita semnificatie in cadrul acestui culoar din Muntii Bistritei Moldovenesti. Culoarul se impune in primul rind. prin dimensiunile sale. O suita de strimtori, intre care apar bazinete mai mult sau mai putin pronuntate, unele adevarate depresiuni cu extindere transversala pina la maximum 4,5 km. Strimtorile pline de frumuseti de la Zugreni, Holda, Izvoru Muntelui si Tarcau sint dintre cele mai expresive de care se leaga multe legende, intre strimtori isi fac loc o serie de bazinete ca cel de la Crucea. Borca, Largu, Hangu si Vaduri. Aceste aspecte de relief se datoresc naturii rocilor si fortei de sculptare a Bistritei. Daca in cadrul defileelor se remarca mai multa stabilitate a versantilor, in cadrul depresiunilor, unde au avut loc despaduriri, versantii sint dispusi alunecarilor si eroziunii, iar conurile de dejectie ale afluentilor paraziteaza terasele constituind tapsane largi acumulative pe care se dezvolta diferite culturi si chiar asezari omenesti.

Valea Bistritei, si in trecut, era una din cele mai umanizate vai carpatice. Asezarile omenesti s-au indesit si mai mult in anii din urma. Construirea lacului de acumulare de la Izvoru Muntelui si a altora, a dat un imbold dezvoltarii economice a acestei vai. Au luat nastere o serie de asezari moderne. S-au construit o cale ferata pina la Bicaz si o sosea modernizata in lungul vaii Bistritei (D.N. 17 B) care leaga Piatra-Neamt cu Vatra Dornei.

Punctele turistice sint numeroase. Un loc de popas intr-un cadru deosebit de pitoresc la cotul Bistritei - iesirea din Tara Dornelor dupa Coltul Acrii - este Cabana Vadul Bistritei - Zugreni (760 m altitudine absoluta), cu restaurant si loc de parcare. Dupa clocotul Bistritei, in defileul de la Toance, se afla exploatarea miniera de polimetale Lesu Ursului, De aici s-a sapat un tunel (tunelul Alunis) prin care se transporta minereul la statia de preparare din localitatea Ostra.

Brosteni, statiune balneoclimaterica si centru muncitoresc, este o veche asezare si loc de popes pentru calatorii ce vin din Dorna. La Brosteni a fost scoala unde a invatat marele povestitor Ion Creanga. Borca, comuna mare, cu multe locuinte, este cunoscuta prin portul popular si resturi din fostele bai ale lui Dimitrie Cantemir si Mihai Sturza. In apropierea viaductului - spre capatul lacului la Poiana Teiului - o stinca de circa 20 m inaltime, numita Piatra Teiului atrage atentia.

Localitatea Ceahlau de pe malul lacului este o baza turistica, cu debarcader pentru vasele care circula pe lac. De aici pleaca poteci marcate spre cabanele Durau si Fintinile din Ceahlau. In comuna se afla ruinele palatului Cnejilor, monument de arhitectura, fost palat feudal.

Orasul Bicaz era altadata un sat de plutasi. Astazi este un oras frumos, in plina dezvoltare, cu o asezare pitoreasca, la confluenta riului Bicaz cu Bistrita. Aici s-au construit un mare combinat de lianti si azbociment, precum si magazine, restaurante etc. Muzeul Bistritei, cu sectie de etnografie si sectie de arta plastica, prezinta aspecte din trecutul si prezentul regiunii. Orasul Bicaz este o importanta baza turistica pentru plecare in regiunile Bistrita si Ceahlau.

La iesirea Bistritei din munti se afla una din "Perlele Moldovei' - Municipiul Piatra-Neamt. Este unul din orasele tarii pe care-l poti vedea ca pe o ilustrata multicolora de pe Virful Pietricica (523 m), intocmai cum vezi Iasul de pe Culmea Repedea, Brasovul de pe Timpa. Cluj-Napoca de la Cetatuia, Husul din Dealul Dobri-nei, ori Rimnicu Vilcea de pe Virful Capelei. Asezarea lui strategica a fost de mult recunoscuta. Urmele cetatilor geto-dacice de pe culmile Bitca Doamnei, ori Cozla si alte elemente arheologice, confirma indelungata existenta a acestui dar pretios al naturii. Continuitatea de locuire in timp este sustinuta de importante dovezi. Cladirile ramase din timpul vestitilor domnitori ca Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares vorbesc de trecutul acestui oras, de faza lui medievala de tirg.

Izvoarele istorice consemneaza forma de asezare urbana (tirg) domnesc ca fiind pe la sfirsitul secolului al XIV-lea sub numele de "Piatra'; ulterior, intr-un act domnesc de danie, apare sub numele de "Tirgu Pietrei lui Craciun' (1431) si, tocmai prin anul 1859 capata denumirea de Piatra-Neamt spre a nu se confunda cu alte "pietre'.

Partea orasului care incinta privirea este cea centrala, de la poalele Pietricicai, cu parcul, cladirile noi cu numeroase etaje, care se intind mult pe valea Cuejdului si monumentele vechi de arhitectura. Curtea domneasca, biserica Sf. Ioan si Turnul-clopotnita - din timpul lui Stefan cel Mare cu caracterele lor originale, se impletesc armonios cu imaginile noilor constructii in care pulseaza o vie activitate.

Piatra-Neamt este un oras plin de istorie, geografie, legenda si poezie. Maretia tabloului urbanistic de astazi te cucereste, dar aceste locuri atrag si prin vestigiile arheologice si valoarea monumentelor arhitecturale vechi, unele chiar dinaintea istoriei scrise, care se afla in muzee si colectii. Muzeul de istorie din partea centrala a orasului, cu traditie, reorganizat in anul 1947, este cunoscut in toata tara prin multimea si valoarea exponatelor sale. In Muzeul de arta poti admira creatii valoroase cu rasunet in plastica nationala. Muzeul de stiintele naturale, organizat in 1960, se adreseaza prin exponatele sale specialistilor cit si marelui public, infatisind elemente locale de geologie, geografie si flora-fauna.

Daca privesti, tot de pe Petricica spre sud, se vede padurea de "Peste vale', lacul de acumulare al hidrocentralei, iar pe intinsul cimpului apare in zare trupul inalt si zvelt al platformei industriale Savinesti si mai departe Roznovul. Din loc in loc in perimetrul orasului se arata semnele industrializarii. Orasul este si un mare centru industrial al tarii. Firele si fibrele chimice, ingrasamintele azotoase, celuloza si hirtia, masinile agricole, alaturi de produsele traditionale ale economiei forestiere - obtinute in complexul de prelucrare a lemnului de la Dumbrava Rosie - sint dintre principalele bunuri date de industria municipiului.

Obiectivele turistice numeroase, dotarile respective si cadrul natural, fac din municipiul Piatra-Neamt si un centru important turistic de sejur si tranzit.

Un bun cunoscator al orasului mentiona nu demult si pe buna dreptate: "Prin asezarea si intreaga sa desfasurare, municipiul Piatra-Neamt stirneste interesul si admiratia oricarui vizitator, care intilneste la tot pasul locuri de evocare istorica, de tihna si reculegere sau de vie prezenta a modernului, ce se succed intr-o atmosfera de calm si armonie. Fie ca zabovesti in scuarul din Piata Stefan cel Mare, fie ca urmezi sirurile de castani ale strazii cu acelasi nume sau pe Bulevardul Republicii, ca strabati aleile asezate geometric intre blocurile din cartierele Maratei, sau Darmanesti, ori unde ti-ai indrepta pasii, te intimpina privelisti, care te atrag si-ti intaresc dorinta de a reveni'.