Pline de vraja si bogate in frumuseti naturale si antropice sint toate vaile sculptate de afluentii Somesului Mare, pe versantii sud-vestici ai muntilor care strajuiesc larga depresiune a Maramuresului. Dintre toti afluentii, Salauta a fost cea mai harnica, mai navalnica in asaltul muntilor. Ca volum de ape, insemnatate prea mare nu are; punctele de pornire ii sint sub Culmea Stefanita Tiblesului care ajunge pina la l 181 metri 727h76h si Muncelul Rodnei, ceva mai inalt (l 807 metri). Piraiele Telcisorul, Fiadul si Bighigiul, care-si aduc contributia, primul pe stinga si celelalte doua pe dreapta, nu pot sa-i mareasca mult debitul decit la revarsari. Totusi, in decursul timpurilor geologice, Salauta a sapat o vale destul de adinca in curmezisul crestei muntelui, alcatuit din gresii si marne, dar nu a izbutit sa ajunga pina spre temelia lui. PosuZ Setref care urmareste cursul apei Salauta, este astfel o trecatoare de inaltime, ridicindu-se in cel mai inalt punct la 818 m. Prin inseuarea Setref ului se strecoara o sosea modernizata si o cale ferata, facind legatura intre tinutul Maramuresului si cel al Nasaudului, tinuturi cu vechi traditii si insemnatate istorica. Prin Pasul Setref, unul din grelele si mult incercatele drumuri din trecut ale ostilor, carausilor, pastorilor si vinatorilor, Maramuresul a avut, din negura vremurilor, permanente legaturi cu Nasaudul. Istoria noua a acestei zone de trecere a inceput abia in zilele noastre, prin 1948, odata cu sculptarea muntelui de catre tineretul patriei noastre, primul santier al tineretului din tara, care a construit calea ferata pe distanta Salva-Viseu, inscriind astfel in istorie o pagina glorioasa. Calea ferata Salva-Viseu, o adevarata opera de arta, este dealtfel singura care leaga Maramuresul, izolat in trecut, de restul tarii. Ea dovedeste forta omului care se impune cu putere in schimbarea peisajelor naturale.

Pornind din comuna Sacel si urcind drumul spre culme, se perinda in fata ochilor un peisaj magnific, corespunzator parca unor variate compozitii structurale. Materia imbraca aici cele mai heteroclite forme si culori. Pe albastrul zarii se proiecteaza deoparte spre rasarit, peste stincile modelate de vreme "coloana rod-neana a infinitului' - construita din roci cristaline - care nu este altceva decit chematorul Virf Pietrosu din Muntii Rodnei ce-si avinta tancurile pina la 2 303 m, realizind cea mai mare inaltime din Carpatii Orientali; iar de alta parte, spre apus, Culmea Stefanitei din muntii sedimentaro-vulcanici ai Tiblesului apare ca treapta de relief mai joasa.

Colierul de viaducte al caii ferate din acest sector maramuresean, de o maretie si un rafinament impresionant, se incadreaza minunat in peisajul multicolor ca o pretioasa colectie de bijuterii. Cumpana de ape numita local "prislop', dintre bazinul Salautei si bazinul Izei, reprezinta unul din punctele cele mai pitoresti.

Deoparte si de alta a caii ferate, poteci pieptise, prin paduri umbroase, duc spre Virful Bran din Muntii Tibles cit si spre plaiurile largi ale Rodnei.

De la localitatea Romuli, care se extinde pe terasele Salautei si pe o serie de pinteni montani, valea se largeste putin, versantii acoperiti cu paduri dese de fag si molid se apropie mult, si cu greu isi fac loc soseaua si calea ferata. Largime mai mare capata valea doar acolo unde Salauta se intilneste cu afluentul sau Telcisorul, adica in Depresiunea Telciu, depresiune la contactul dintre niste stive enorme de gresii si conglomerate. Telciu este cea mai mare localitate de pe traseul Trecatorii Setref si un important centru pentru cherestea. Istoria ne duce mult in trecut; este consemnat in documentele vechi ca existind inca de prin anul 1440. De la Telciu, daca urmaresti traseul riului Telcisor, drumul te poarta spre complexul carstic Tausoare-Zalion, un labirint de forme calcaroase nascut in curgerea vremii prin actiunea apelor subterane, care se desfasoara sub intinderile impadurite, domeniul ursilor si al mistretilor.

Mai jos, pe culoarul vaii Salauta, la marile realizari materiale ale tineretului nostru se adauga si cele spirituale, de un mare prestigiu national. In valea Salautei isi face loc pe o terasa numita local "Poderei', satul Cosbuc, unde geniul poetic al celui ce a fost George Cosbuc i-a rezervat o deplina consacrare. Pe o casuta din marginea drumului se poate citi: "Aici s-a nascut poetul George Cosbuc 1866-1918, marele cintaret al poporului in lupta pentru libertate'. Un bust, opera sculptorului Corneliu Medrea, il reprezinta pe cel ce a cintat cu atita pasiune viata taranului roman.

In miez de toamna, cind frunza codrilor de fag incepe sa-si schimbe culoarea, iar virfurile indraznete ale muntilor sfideaza parca cerul, tabloul fermecator al plaiurilor brazdate de riul Salauta este cum nu se poate mai ademenitor.