ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Plaiurile largi cu altitudinea cuprinsa intre 400 si 150 m, impodobite cu semanaturi, livezi, vii, finete, ici si colo cu pilcuri din paduri de foioase, iar in locurile mai adapostite cu asezari omenesti, toate formeaza o combinatie armonioasa la marginea mult zimtat 636b13g a a Carpatilor Occidentali. Este un patrimoniu natural incintator, cu inclinare generala si expunere vestica, cu un climat relativ blind unde natura si-a conturat formele pe o arie larga cu rostuiri care au ingaduit omului sa se aseze din timpul istoriei nescrise dupa cum dovedesc exponatele din unele muzee locale si folclorul. Nota dominata a acestei cunune deluroase, scunde., o dau depresiunile cu vatra larga care se strecoara printre dealuri pe cursul uror ape mari - in special pe Timis si Crisuri - si, mai departe, printre culmile muntoase.
Principalele obiective de urmarit sint mai mult cele antropice. Deosebit de interesant este Oravita, Este un oras cu vechi traditii in dezvoltarea economica si culturala. In anul 1847 s-a facut legatura feroviara intre Oravita si Bazias de la Dunare, fiind cea mai veche cale ferata din tara noastra. In Oravita se afla si unele monumente arhitecturale, deosebit de interesante prin trecutul lor, cum este cladirea teatrului, cel mai vechi teatru din tara, construit intre 1789-1817. In apropierea orasului, pe un platou calcaros, se intinde rezervatia Beusnita.
O regiune deosebit de pitoreasca este cea din jurul comunei Carasova, de pe riul Caras, unde pe locurile calcaroase s-au realizat in decursul timpurilor geologice, unele din cele mai frumoase si variate fenomene carstice: chei, pesteri, doline, uvale, lapiezuri etc. Nu te poti desparti de tinutul carasovenilor fara sa nu le vezi portul, ori sa le auzi unele din obiceiurile traditionale. Nu departe de sat se ridica ruinele "Cetatii Turcului', care amintesc vremuri de mult apuse. Mai sus pe valea Carasului, Cheile Prolazului si Pestera Comarnic, sint complexe carstice de mare valoare.
Dealurile "Tarii Crisurilor' se impun si prin urmele trecutului. Sapaturile arheologice au identificat vestigii geto-dacice in mai multe locuri: Tasad (Dealurile Tasadului), Capilna (la poalele Magurei Rabagani), Silindia (bazinul mijlociu al Crisului Alb) si in multe alte parti. Ochii cuprind si alte imagini intre faldurile dealurilor de aici. Daca mergi de la Cociuba Mare, din cimpie, spre Beius intilnesti localitati cu vechi constructii de lemn care au portile mari, sculptate, apoi unelte de lemn etc. Morile de apa, intr-un sir de sate ca Soimi, Urvis de Beius, Borz, Suncuius, Finis macina griul cimpurilor de cind se stie omul prin partile Trecatorii Borzului. Tesaturile populare, portul popular, olaritul, fieraritul, prelucrarea lemnului si altele inca sint preocupari strabune, traditionale. "Oamenii acestui pamint au creat de-a lungul istoriei valori deosebite de civilizatie materiala si spirituala, unele pastrate intacte, altele doar partial, autentice marturii ale unei permanente locuri si continuitatii de-a lungul timpului pina in zilele noastre' .
La contactul dintre Cimpia Oradei si dealuri, pe valea Hidiselului, Baile Felix si Baile l Mai, cu nume de rezonanta internationala, isi datoresc existenta unor bogate surse de ape termominerale. Dotarile de data recenta permit primirea la tratament a mii si mii de oameni (bazine de baie acoperite, descoperite, piscine, campinguri, cluburi, hoteluri cu confort modern s.a.). Totodata, aceasta regiune atrage si prin alte obiective interesante. La Baile l Mai, in apa termala a Lacului Petea - rezervatie naturala - se afla o planta relicta - Nymphaea lotus var. thermalis, un melc din genul Melanopsis si un peste specific acestei acumulari de apa, numit de Em. Racovita, rosioara. Nu departe de bai rezervatia paleontologica Betfia cu avenul omonim, completeaza punctele de atractie.
|
