PESTE PLAIURILE LARG INVALUITE ALE PODISULUI SOMESEAN

Podisul Somesean este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei, intre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni. El s-a format prin scufundarea unor munti vechi, din care astazi se vad doar citeva culmi cris 353d35d taline: Culmea Codru (580 m), Dealul Prisnel (651 m), Culmea Breaza (974 m), Dealul Preluca (810 m) si altele mai mici, aparind din formatii sedimentare. Culmile podisului adapostesc depresiuni strabatute de riuri. Depresiunea Lapusului si Depresiunea Almasului sint dintre cele mai mari. Pilcuri compacte de paduri de foioase ocupa din loc in loc culmile dealurilor; cultura cerealelor, pomicultura si viticultura sint ocupatiile de baza ale localnicilor. In subsolul se gasesc carbuni, roci de constructie si ape minerale. Asezarile omenesti, majoritatea de tip adunat, impinzesc poalele dealurilor ori se insira in lungul vailor mai largi. Privind inapoi vedem, dupa "vestigiile arheologice" si istorice, ca a, trecut prin etape diferite in dezvoltarea sa. In ultimele decenii transformari adinci s-au petrecut in aspectul industrial, rural si urban al regiunii.

Municipiul Dej este un important centru industrial si comercial asezat la confluenta Somesului Mare cu Somesul Mic si la o incrucisare de cai de comunicatie. Muzeul de istorie, marile intreprinderi industriale, Fabrica de unt si brinzeturi, Fabrica de conserve etc. sint obiective importante.

Acolo unde Somesul face un mare cot spre sud se afla localitatea Jibou, nod rutier si feroviar, cu intreprinderi de industrie locala ("Silvania'), ape minerale, o gradina botanica, muzeu etnografic si un vechi castel. La 19 km de orasul Dej se afla Monumentul de pe Dealul Bobilna. Aici a fost tabara taranilor romani si maghiari rasculati in 1437 impotriva nobilimii exploatatoare.

Cehu Silvaniei este asezat pe valea Salajului. Orasul are dezvoltata industria de prelucrare a lemnului si a maselor plastice cit si cea locala.

Municipiul ZaZau, resedinta judetului Salaj, este o localitate veche, transformata in anii constructiei socialiste intr-un centru industrial important, cu mari intreprinderi republicane (intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel, intreprinderea de conductori electrici emailati, Filatura de bumbac, intreprinderea de produse ceramice, intreprinderea de anvelope, fabrici de produse alimentare etc.). Are o asezare pitoreasca, la poalele Muntilor Mesesului. Muzeul de istorie, etnografie si arta plastica cuprinde numeroase exponate. In apropiere, la nord-est de Zalau, este satul Moi-grad, cu urmele castrului si ale municipiului roman Porolissum.