Gradul redus de reproductibilitate a unor experimentari efectuate in interiorul unor modele ce reproduc la scara piramida lui Keops, dublat de diversitatea deosebita a influentelor acestei forme asupra evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia oamenilor de stiinta in jurul intrebarii: exista sau nu efectul de piramida ? Cu toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata experienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea experimentala, comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm la aceasta intrebare. Rezultatele obtinute de diferiti experimentatori ramin de multe ori evenimente singulare, neputand fi reproduse in alte laboratoare sau nici chiar de cei ce le-au obtinut pentru prima data. Si cu toate acestea, rezultatele experimentale inregistrate sunt o marturie a prezentei unui fenomen fizic, palpabil, care iese din limitele unor simple abateri, fluctuatii sau erori experimentale si care este declansat de conditii inca putin intelese. Pornind de la realitatea exi 121g69b stentei complexului marilor piramide de la Gizeh, ce contine si piramida lui Keops, si tinand seama de numeroasele informatii [1] ce razbat inca din Antichitate privind rolul initiatic, esoteric al acestor constructii, se naste firesc o intrebare de baza: Oare modul in care gandim azi un experiment este adecvat studiului privind "efectul de piramida"? Oare o regandire principial diferita a modului de a efectua experimentele in piramida nu ar conduce la rezultate mai reproductibile si deci abordabile intr-un demers stiintific? Se poate vorbi de o energie captata sau generata de aceasta forma geometrica regulata? Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", gravitoni, "cotoni" sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele observate, sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai degraba sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor "in care, prin metode paranormale ce ar putea constitui in sine o alta tema, ni se releva ca: "datele stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru progresul stiintei, caci trebuie sa fii deja foarte versat pentru a le intelege".
Acest pasaj sugereaza ca
rezolvarea enigmei legate de Piramida este conditionata de rezolvarea in
prealabil a altor "sarade" si mistere ale Universului. In acest sens,
piramida ar putea fi considerata pentru moment un fel de "obiect didactic" prin al carui studiu cercetatorul ar
putea sa filtreze, dupa criterii de maxima universalitate, o parte din
informatiile pe care le detine. O prima privire asupra
modului de dispunere a piramidelor ce formeaza complexul de la Gizeh, asupra
proportiilor si dimensiunilor megalitice utilizate (dimensiuni ce impun respect
si azi cu toate progresele tehnologice remarcabile facute intre timp si cu care
ne tot laudam) sugereaza existenta unor legi de constructie riguroase,
nespecifice unui complex arhitectural obisnuit, si cu atat mai mult al unuia cu
caracter funerar. Si pentru a putea intelege cate ceva din semnificatiile
acestor constructii ar trebui sa putem patrunde starea de spirit a acelei
vremi, sa intelegem modul in care gandeau si ce cautau a implini in viata cei
de acum citeva mii de ani. Si poate cel mai usor pentru noi ar fi sa
reconsideram gandirea pitagoreica, caci este aproape de sufletul nostru
romanesc prin insasi legatura subtila dintre Pitagora si Zamolxe. Esenta - poate fi considerat primul
cuvant hotarator si caracteristic al filozofiei grecesti. El semnifica sursa si
principiul fenomenelor si fiintelor. Conform definitiei date de Aristotel,
esenta este principiul absolut din care "deriva toate, el ramanand
intact". Atribuirea rolului de esenta diferitelor fenomene sau fiinte a
generat concepte filozofice diferite. Specific scolii pitagoreene este
atribuirea rolului de esenta nu materiei, ci Numarului, care nu are continut,
nu este materie ci doar ordine, este principiu sintetic fara a fi legat de
simturi, este FORMA. Numarul este un
fel special prin care se exprima forma. In lucrarea sa "Filosofia sociala
a vechilor greci", Constantin Tsatsos arata ca, in sensul filosofiei
grecesti, forma este ceea ce "alcatuieste,
ordoneaza, armonizeaza, leaga, defineste, este lege. Iar legea nu este altceva
decit ordine logica, necesara si universala, este
Logos. Daca forma este principiul fiintelor, atunci legea, logosul
constituie acest principiu. Poate ca numarul nu este decat o prima conceptie
timida si oarecum limitata a logosului". In "Theologumena
Arithmeticae", Nicomach expliciteaza aceasta conceptie: "Haosul primitiv, lipsit de ordine si
de forma si de tot ceea ce se diferentiaza dupa categoriile de calitate,
cantitate etc.,a fost organizat si oranduit dupa Numar". Deci
principii matematice clare, rapoarte si proportii guverneaza atat lumea
anorganicului, cat si a organicului si chiar a socialului sau a creatiei umane.
"Acest templu este ca si cerul in
toate aranjamentele lui" spune o inscriptie de pe un fragment al
templului lui Ramses II, aflat astazi in muzeul din
In acest context, ideea de Forma naturala poate deveni un concept - sinteza, ce
isi are originea in ideile de frumos si de armonie din Antichitate, in ideea de
proportie utilizata in estetica si teoria artei, in conceptele: eficient si economic din ultima
perioada, in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor complexe
departe de echilibru, de ordine si
organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si
autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile fractale si structurile geometrice
bazate pe numerele de aur etc.
Realizarea prin procese tehnologice a acestor forme ar putea conduce la ceea ce
noi intelegem prin tehnologie naturala.
Dar, sa revenim la Piramida. Am putea
emite o ipoteza: Piramida este o forma geometrica speciala, un obiect
artificial care, prin utilizarea anumitor proportii speciale, a unor materiale
si tehnici de constructie adecvate si printr-o amplasare bine aleasa, capata
proprietati deosebite, un fel de "rezonanta"subtila cu Universul. In
acest sens poate fi privita ca fiind un prototip al ortotehnologiei ( in sensul definit in
Ortofizica de Mihai Draganescu). Intre minte si materie se pot identifica
interactiuni de un tip nou, mediate de Forma! Aceasta este doar o ipoteza. Nu avem voie sa
trecem mai departe construind un "munte de teorii" pana cand aceasta
ipoteza nu se probeaza a fi adevarata. Oricum inainte de a sugera o serie de
experiente interesante si utile sa mai recapitulam cate ceva din ceea ce se
cunoaste sub numele de efect de piramida.
Maretia si in acelasi timp simplitatea complexului de la Gizeh au atras atentia
si nedumerirea specialistilor din toate generatiile. Sute de expeditii s-au
perindat prin fata Sfinxului incercand sa inteleaga scopul acestei risipe
aparente de energie. Mii de pagini au fost umplute de parerile celor ce au
meditat la poalele imensului edificiu de 144 m inaltime al piramidei lui Keops.
Dar nici una din aceste pareri nu a fost atat de socanta prin implicatii ca cea
facuta de francezul Antoine Bovis, care, prin 1950, afirma ca in interiorul
piramidei are loc un proces de mumificare naturala. Afirmatia se baza pe o
observatie facuta la fata locului referitoare la mumificarea micilor vietuitoare
care-si gasisera moartea in interiorul piramidei. Deci in loc de schelete, asa
cum ar fi fost normal, cercetatorul a colectat vietuitoare bine conservate prin
deshidratare. Revenit in Franta, Bovis are nastrusnica idee sa-si construiasca
o piramida din carton, care respecta proportia celei egiptene , sa o orienteze
pe directia NS si, in pozitia echivalenta camerei regelui, aproximativ la 1/3
din inaltime, sa plaseze cadavrul unei pisici. Spre mirarea lui, cadavrul s-a
deshidratat, mumificandu-se. Asa a inceput studiul inedit, si azi controversat,
al Efectului de piramida.
Bibliografie [1] G. Chitulescu - Sapte monumente celebre ale Antichitatii, Ed. Tehnica, 1969; [2] H. Hermann -Sinergetics, An introduction, Nonequilibrium phase transitions and self- organizations in physics, chemistry and biology; [3] B. Mandelbrot- The fractal geometry of nature, Freeman, San Francisco, 1983; [4] T. Rene - Structural Stability and Morphogenesis, An outline of a general theory of models, London, 1972; [5] P.W. Anderson- Is complexity physics? is it Science? What is it? , Physics today, july 1991;[6] Ioan Rodean - Enigmele pietrelor de la Sarmisegetusa, Ed. Albatros, 1984; [7] Ioan Glodariu- Cetati si asezari dacice in muntii Orastiei, Ed. Sport Turism, 1988; [8] A. Petringenaru Imagine si simbol la Brancusi, Ed. Meridiane, 1983; [9] Matila Ghyka- Estetica si teoria artei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1984; [10] G. Chitulescu- Sapte monumente celebre ale arhitecturii antice, 1965 [11] H.R. Radian - Cartea proportiilor, Ed. Meridiane, 1981; [12] C. Tsatsos - Filosofia sociala a vechilor greci, Ed. Univers, 1979; [13] C. Tsatsos - Aforisme si cugetari, Ed. Univers,1977;[14] Cinq entretiens avec Krishnamurti,Krishnamurti Foundation, Londres, 1969; [15] M.C. Escher - 29 master prints, New York; [16] M.S. Belenki - Despre mitologia si filozofia Bibliei, Ed. Politica, 1977; [17] --- Metamorfoze actuale in filozofia stiintei, Ed. Politica, 1988 [18] A. Rahman - Anatomia stiintei, Ed. politica, 1987; [19] V. Ceausu - Informatie si actiune, Ed Militara, 1989; [20] E. Schrodinger- Ce este viata? si Spirit si Materie, Ed. Politica, 1980; [21] P. Suppes - Metafizica probabilista, Humanitas, 1990; [22] V. Sahleanu - Eseu de biologie informationala, Ed. Stiintifica, 1973;[23] S. Marcus - Inventie si Descoperire, Ed. Cartea Romaneasca, 1989 [24[ B.R. Fuller, Synergetics; explorations in the geometry of thinking. New York, 1979; [25] F. Munteanu,C. Ioana,M. Rusu, Structuri omotetice cu proprietati de autosimilaritate; Comunicare Stiintifica la Conferinta de Sisteme dinamice Odorhei, 1989; [26] F. Munteanu, C. Ioana, Structuri geometrice cu proprietati de autosimilaritate bazate pe numere de aur- Studii si cercetari de biotehnologie Academia Romana-1989; [25] Sheila Ostrnder , Handbook of PSI discoveries, Berkley publishing corporation, 1974; [26] Simetrie si asimetrie in univers, Ed. Academiei, 1991, (colectie de lucrari).
Piramide terapeutice in Rusia - Florin IORGA
Acum cinci milenii, cind au construit piramidele, egiptenii erau convinsi ca aceastea au propietati magice. Ulterior, in secolul XX, s-a descoperit efectul de piramida. Nu este inca foarte clar cum actioneaza, dar este limpede ca nu pote fi contestat. Astfel, s-au gasit pasionati care sa isi ridice pirmaide la scara redusa, in scopuri terapeutice.
Linga Moscova a fost construita o piramida cu proprietati terapeutice
Fascinatia de efectului de piramida rusul Alexander Golod a studiat multa vreme efectul de piramida. A facut si citeva experiente cu piramide de mici dimensiuni. In felul acesta, a avut ocazia sa constate personal ca forma de piramida concentreaza un tip necunoscut de energie intr-un punct situat pe axa, la o treime de baza. Acesta este punctul in care efectul este maxim. Plasate acolo, lamele de ras uzate se reascut singure, cadavrele nu intra in putrefactie, iar plantele cunosc un ritm de crestere mult sporit. Incurajat de rezultate, Alexander Golod a construit nu mai putin de 17 piramide din fibra de sticla, cea mai mare dintre ele avind o inaltime de 40 de metri. Ce simt vizitatorii ? Cea mai inalta piramida a lui Golod, amplasata in apropierea Moscovei, este si cea mai frecventata. Unii intra in piramida din pura curiozitate, iar altii pentru "a-si incarca bateriile". La acestia se adauga si bolnavii care spera intr-o ameliorare a sanatatii. Constructorul piramidei s-a simtit obligat sa precizeze ca "Noi nu pretindem ca videcam aici cancerul, SIDA sau alte maladii grave". Este adevarat ca unii dintre vizitatori declara ca se simt mai bine dupa citeva vizite, dar nimeni nu le garanteaza vindecarea, gratie vibratiilor pozitive. Pe de o parte, unii declara ca dupa citeva ore petrecute in interiorul piramidei se simt "de parca ar avea aripi". Pe de alta parte, exista si voci care sustin ca piramida este doar un artificiu pentru a atrage turisti. Oricum, Alexander Golod tine sa sublinieze ca initiativa lui nu are un caracter lucrativ. Intrarea in pirmaida este libera. In schimb vizitatorii sint incurajati sa cumpere obiecte expuse pe citeva standuri, pentru a stringe astfel fondurile necesare intretinerii.
|
"Piramidele antice sunt considerate uzine ultraperformante."
Istoricul
american Zecharia Sitchin crede ca piramidele din Mexic si Egipt au fost
realizate de o civilizatie extraterestra care dispunea de cunostinte avansate
si de o tehnologie ultraperformanta. In ceea ce priveste utilitatea acestor
piramide, istoricul american a lansat ipoteza conform careia ele ar fi fost de
fapt uriase uzine de prelucrare si purificare a unor substante minerale.
Aceasta ipoteza sustine ca in urma cu circa 4.000 de ani, reprezentantii unei
civilizatii extraterestre au inspectat diferite regiuni ale lumii si, unde au
gasit minereul pe care il cautau, au ridicat aceste piramide, de fapt uzine
ultraperformante. Dar care ar putea fi minereul care a starnit interesul
extraterestrilor? Raspunsul pare sa fi fost gasit dupa ce in piramidele de la
Giseh si
Conceptul constructiei apartine cercetatoarei Maria Godeanu, acum directorul
Institutului de Ecologie Aplicata. Cercetatoarea, specializata in studiul
formelor, a ajuns la concluzia ca piramidele construite dupa modelul ei au
efecte atat asupra plantelor, cat si a oamenilor. "Efectul de piramida
actioneaza asupra moleculelor de apa. Plantele din piramida actioneaza ca o
pompa. Acestea se hranesc cu fosforul, azotul si celelalte substante nocive.
Mai mult, o piramida devine activa atunci cand inaltimea este egala cu
rezultatul impartirii valorii laturii la "numarul de aur", adica
1,618033. In plus, una din laturi trebuie asezata paralel cu directia nord-sud
a polilor magnetici. S-a demonstrat ca, la intersectia medianelor unei astfel
de piramide, energiile au intensitate maxima. Aici era asezata Camera Regilor
din piramidele egiptene", ne explica cercetatoarea Maria Godeanu. Calin
Stroila , Bogdan Pavel - Ziua
Totul se teme de timp, numai timpul se teme de Piramida
Piramida de la Pitesti -
Gradul redus de
reproductibilitate al unor experimentari efectuate in interiorul unor modele ce
reproduc la scara piramida lui Keops, dublat de diversitatea deosebita a influentelor
acestei forme asupra evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia oamenilor
in jurul intrebarii: exista sau nu "efectul de piramida" ? Cu toata
aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata experienta acumulata in
ultimele decenii privind cercetarea experimentala, comunitatea stiintifica nu a
dat inca un raspuns ferm la aceasta intrebare. Rezultatele obtinute de diferiti
experimentatori raman de multe ori evenimente singulare, neputand fi reproduse
in alte laboratoare sau nici chiar de cei ce le-au obtinut pentru prima data.
Si cu toate acestea, rezultatele experimentale inregistrate sunt o marturie a
prezentei unui fenomen fizic, palpabil, care iese din limitele unor simple
abateri, fluctuatii sau erori experimentale si care este declansat de conditii
inca putin intelese. Pornind de la realitatea exi 121g69b stentei complexului marilor
piramide de la Gizeh, ce contine si piramida lui Keops si tinand seama de
numeroasele informatii ce razbat inca din antichitate privind rolul initiatic,
esoteric al acestor constructii, se naste firesc o intrebare de baza: oare
modul in care gindim azi un experiment este adecvat studiului privind "efectul
de piramida"? Oare, o reconsiderare a modului de a aborda experimentul, nu
ar conduce la rezultate reproductibile statistic si deci abordabile printr-un
demers stiintific? Se poate vorbi de o "energie" captata (?) sau
generata (?) de aceasta forma geometrica regulata? Trebuie oare sa cautam
prezenta unor "informoni", "gravitoni", "cotoni"
sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele
observate? Sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat in tiparele
actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai degraba ar
trebui sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor" a
lui (Baird T.Spalding -diffusion Dervy- livres, 1 Rue de Seroie, Paris) in care
se afirma ca: "datele stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu
au fost incluse acolo pentru progresul stiintei, caci trebuie sa fi deja foarte
versat pentru a le intelege". Acest pasaj imi sugereaza ca rezolvarea
enigmei legate de Piramida este conditionata
de rezolvarea in prealabil a altor "sarade" si mistere ale
Universului. In acest sens piramida ar putea fi vazuta pentru moment ca fiind
un fel de "obiect didactic" prin a carui studiu cercetatorul ar putea
sa filtreze, dupa criterii de maxima universalitate, o parte din informatiile
pe care le detine. O prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce
formeaza complexul de la Gizeh, asupra proportiilor si dimensiunilor megalitice
utilizate (dimensiuni ce impun respect si azi cu toate progresele tehnologice
remarcabile facute intre timp si cu care ne tot laudam), sugereaza existenta
unor legi de constructie riguroase, nespecifice unui
complex arhitectural obisnuit si cu atat mai mult a unuia cu caracter funerar. Pentru
a ne putea apropia de intelegerea semnificatiilor acestor constructii ar trebui
sa putem patrunde starea de spirit a acelei vremi, sa intelegem modul in care
gandeau si ce cautau a implini in viata cei de acum cateva mii de ani.
Piramida de la Pitesti este un laborator national de cercetare fundamentala, coordonat de Dna Dr. Marioara Godeanu. Realizata la scara 1/10 fata de piramida lui Keops, avand aceeasi orientare in campul geomagnetic, cladirea "laborator" a permis unui numar mare de specialisti din toate domeniile sa-si verifice "credintele", teoriile, aparatele.
Mircea Rusu (fizician), subsemnatul si Marioara Godeanu (biolog)
imagine din filmul documentar "Energii pe verticala"
A fost si este o experienta deosebita pentru cei ce au trecut "pragul piramidei". Un observator neutru ar putea vedea ca fenomenul sau fenomenele legate de forma de piramida scindeaza lumea in doua tabere distincte : cea pro care admite prea repede orice anomalie ca fiind "dovada certa" a unui fenomen misterios dar adevarat, acceptand in numele acestui adevar erori grosolane de masurare fizica (generate uneori de propria ignoranta); cea contra care de multe ori se face ca nu vede anomalii ce depaseau cu unu pana la doua ordine de marime asteptarile si in nici un caz nu puteau fi clar puse pe seama unor greseli de masurare. Se poate evidentia insa un castig esential, acumulat treptat de toata lumea: elaborarea metodologiei specifice abordarii stiintifice a raportului dintre materie si informatie, a raportului dintre obiectiv si subiectiv, a raportului dintre Natural si artefact. Din acest unghi de vedere, desi nu s-a elucidat inca efectul de piramida, putem spune ca asemenea studii contribuie la principala activitate a omului modern: reintegrarea in Natura, reintegrare conditionata de intelegerea si utilizarea notiunii de Forma naturala. Ideea de Forma naturala poate deveni un concept de sinteza, ce isi are originea in ideile de frumos si de armonie din antichitate , in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei, in conceptele: eficient si economic din ultima perioada, in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor complexe departe de echilibru, de ordine si organizare in haos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile fractale si structurile geometrice bazate pe numerele de aur,etc.
|