PODIsUL GETIC
- limite: - N Sub. Getici
E - V.Dāmb
S - C.Rom
V- V. Dun
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
dealurile si pod. printre care si Pod.Getic detin aprox 35% din suprafata Romaniei.
e asez. īn partea S a tarii, la 353x2317d S de Sub.Getici si Pod.Mehed. de care e strīns leg. prin geneza si evol.
e o zona de trecere dinspre rel. mai īnalt din N (Carp + Sub.) spre rel. mai jos din S (C.Rom).
vaile sunt largi si-l īmp. īn dealuri alungite ca niste spinari domoale.
apele se aduna īn manunchiuri, caracter. fiind confl. de pe Jiu (la Filiasi) si de pe Arg. (la Pitesti).
interfl. sunt netede si se num. platf.
se īntāln. cele mai imp. zacam. de lignit ale tarii ce se exploat. si īn cariera (Rovinari, Urdari, Lupoaia)
imp. zacam. de petrol ce au īncep sa fie exploat. din 1950.
e alc. din format. sedim. f. recente (nisip, argile, intercalatii de carbune si pietrisuri cunosc. sub num. de "pietrisuri de Cāndesti") mai groase īntre Dāmb si Oltet.
se apleaca lin de la N la S.
rel. maj. e form. din podisuri, dealuri si depresiuni.
podisurile sunt repr. prin supr. largi, netede num. interfl. sau platf.
are altit de 200m īn S la cont. cu C.Rom, dar urca la 772m īn N (Platf.Arg).
o alta īmp. a Pod. Getic se face īn functie de V. Oltului: - la V. de Olt - Platf. Strehaia, Jiu, Oltetu.
- la E de Olt - Platf. Cotmeana, Arges, Cāndesti.
Subdiv: - Platf. Strehaia - lim: - E: V. Motrului si V.Jiului
- V - V.Dun.
are altit. de 400m
e īmp īn 2 subunit: - Platf. Husnitei (īn partea N cu altit de 396m)
- Platf. Balacitei (īn S spre C.Rom. cu īnalt de 265m).
culmi prelungi orient NV-SE
alc. din nisipuri si marne, ce favoriz. alun. de teren si eroz. torentiala.
e form. dintr-o asoc. de dealuri joase desp. de vai ce seaca īn timpul verii.
prez. bog. de carbune, pomi fruct. si vita de vie.
Platf. Jiului - lim: - V: V.Motrului
E: V. Gilortului
altit de 425m
e strab. prin mijl. de Jiu.
dispune de mari rez. de lignit.
- Platf. Oltetului - e cel mai tipic piemont.
lim: - V: Gilort
E: V.Oltului
e un piemont relict cu culmi deluroase mult alung. spre S.
e strab. prin mijl. de Oltet cu afl. sau Cerna si prin V de Amaradia (afl. Jiului).
altit. de 640m īn N, iar S ajunge pāna la 200m.
Platf. Cotmeana - lim: - V: Topolog si Olt
E: Arg
cob. īn trepte de la N (657m) la S (300m)
e trav. de f. multe rāuri ce izv. de aici precum Cotmeana, Vedea.
- Platf. Arges - lim: - V: Arges
E: Argesel
se prez. ca o asoc. de culmi īnguste, prelungi, ce īnaint. printre afl. dispusi īn evantai ai Arg (Vāslan, R.Doameni, Bratia, R.Tārgului).
prez. altit. cele m.mari din P.Getic, depas. 700m (772m).
e acop. de o patura mai groasa de "pietrisuri de Cāndesti".
- Platf. Cāndesti - lim: - E: V.Dāmb.
- V; V.Argeselului
e putin extinsa, dar interfl. au o forma plata deoarece cuvert. "pietr. de Cāndesti" e m. bine conservata.
e o unit. tipica de piem. fiind. marg.din toate partile de abrupturi.
|
