PODIsUL GETIC
- limite: - N Sub. Getici
E - V.Dâmb
S - C.Rom
V- V. Dun
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
dealurile si pod. printre care si Pod.Getic detin aprox 35% din suprafata Romaniei.
e asez. în partea S a tarii, la 353x2317d S de Sub.Getici si Pod.Mehed. de care e strîns leg. prin geneza si evol.
e o zona de trecere dinspre rel. mai înalt din N (Carp + Sub.) spre rel. mai jos din S (C.Rom).
vaile sunt largi si-l împ. în dealuri alungite ca niste spinari domoale.
apele se aduna în manunchiuri, caracter. fiind confl. de pe Jiu (la Filiasi) si de pe Arg. (la Pitesti).
interfl. sunt netede si se num. platf.
se întâln. cele mai imp. zacam. de lignit ale tarii ce se exploat. si în cariera (Rovinari, Urdari, Lupoaia)
imp. zacam. de petrol ce au încep sa fie exploat. din 1950.
e alc. din format. sedim. f. recente (nisip, argile, intercalatii de carbune si pietrisuri cunosc. sub num. de "pietrisuri de Cândesti") mai groase între Dâmb si Oltet.
se apleaca lin de la N la S.
rel. maj. e form. din podisuri, dealuri si depresiuni.
podisurile sunt repr. prin supr. largi, netede num. interfl. sau platf.
are altit de 200m în S la cont. cu C.Rom, dar urca la 772m în N (Platf.Arg).
o alta împ. a Pod. Getic se face în functie de V. Oltului: - la V. de Olt - Platf. Strehaia, Jiu, Oltetu.
- la E de Olt - Platf. Cotmeana, Arges, Cândesti.
Subdiv: - Platf. Strehaia - lim: - E: V. Motrului si V.Jiului
- V - V.Dun.
are altit. de 400m
e împ în 2 subunit: - Platf. Husnitei (în partea N cu altit de 396m)
- Platf. Balacitei (în S spre C.Rom. cu înalt de 265m).
culmi prelungi orient NV-SE
alc. din nisipuri si marne, ce favoriz. alun. de teren si eroz. torentiala.
e form. dintr-o asoc. de dealuri joase desp. de vai ce seaca în timpul verii.
prez. bog. de carbune, pomi fruct. si vita de vie.
Platf. Jiului - lim: - V: V.Motrului
E: V. Gilortului
altit de 425m
e strab. prin mijl. de Jiu.
dispune de mari rez. de lignit.
- Platf. Oltetului - e cel mai tipic piemont.
lim: - V: Gilort
E: V.Oltului
e un piemont relict cu culmi deluroase mult alung. spre S.
e strab. prin mijl. de Oltet cu afl. sau Cerna si prin V de Amaradia (afl. Jiului).
altit. de 640m în N, iar S ajunge pâna la 200m.
Platf. Cotmeana - lim: - V: Topolog si Olt
E: Arg
cob. în trepte de la N (657m) la S (300m)
e trav. de f. multe râuri ce izv. de aici precum Cotmeana, Vedea.
- Platf. Arges - lim: - V: Arges
E: Argesel
se prez. ca o asoc. de culmi înguste, prelungi, ce înaint. printre afl. dispusi în evantai ai Arg (Vâslan, R.Doameni, Bratia, R.Târgului).
prez. altit. cele m.mari din P.Getic, depas. 700m (772m).
e acop. de o patura mai groasa de "pietrisuri de Cândesti".
- Platf. Cândesti - lim: - E: V.Dâmb.
- V; V.Argeselului
e putin extinsa, dar interfl. au o forma plata deoarece cuvert. "pietr. de Cândesti" e m. bine conservata.
e o unit. tipica de piem. fiind. marg.din toate partile de abrupturi.
|
