PODISUL MOLDOVEI PE TREAPTA NOILOR DIMENSIUNI

Plenitudinea formelor majore de relief - dealuri, depresiuni, culoare depresionare - a celui mai intins podis din tara noastra, apare in mod evident ca rezultat al unor sinteze naturale. Nu numai 555j91f atit, dar Podisul Moldovei implica si o particularitate structurala, sta pe cel mai vechi fundament al strafundurilor pamintului romanesc. Fie ca patrunzi in Podisul Moldovei dinspre vest prin una din trecatorile aruncate peste coamele Carpatilor Orientali, fie ca vii dinspre sud pe sleaurile batatorite de pe valea Siretului sau a Birladului, privirea-ti aluneca pe acelasi peisaj variat, vesel si primitor; dealuri mai mari sau mai mici acoperite cu petice de "codri desi', apoi ogoare, livezi si vii in lungul vailor - orase si sate, mai rar raspindite pe locurile mai inalte. Acestea sint plaiurile pitoresti ale "Tarii Moldovei', cum spune cronicarul, care au inspirat pe cele mai mari genii ale culturii romanesti, plaiuri pe care s-au petrecut multe si mari evenimente din istoria neamului nostru.

Vestitul geograf, istoric si filozof Dimitrie Cantemir vorbind de tinuturile moldovenesti arata ca: "inaltimile sint aici acoperite cu copaci si alti pomi cu roade care cresc peste tot de la sine si care in alte tari trebuie saditi de mina omului; printre inaltimi curg piraiele cele mai limpezi, ce se rostogolesc ici si colo din virful muntilor cu un murmur placut. Aceste locuri par niste gradini dintre cele mai frumoase; cimpiile dau din belsug roade pe care aerul racoros de munte le mingiie in voie' .

In totalitatea lor, contrastele peisagistice ale Moldovei nu sint altceva decit reflectarea modului propriu de asociere a factorilor geografici pe fondul carora s-au suprapus rezultatele activitatii omenesti - si acestea sint dintre cele mai marete ca aspect si mai variate in continut. Suma bogatiilor si frumusetilor este mare. Despre Moldova este greu sa-ti poti face o idee de ansamblu dintr-o data. Dar te intrebi: unde se poate vedea mai bine specificul moldovenesc? Pentru ca oricit s-ar spune, fiecare provincie istorica romaneasca isi are mai mult sau mai putin, specificul sau, iar acesta nu se poate surprinde in toata plinatatea lui fara a fi urmarit pe unitatile mari, componente.

Calatorind in nordul Moldovei, in partea numita de istorie "Tara de sus', unde dealurile de podis se sprijina deoparte de marginea muntilor, se intinde Podisul Sucevei, intre valea Siretului si valea Moldovei.

Peisajul pitoresc, padurile, monumentele naturii, statiunile climaterice, orasele, satele mari cu numeroase obiective atrag din ce in ce mai multi vizitatori. In Podisul Sucevei au fost declarate monumente ale naturii rezervatia de finete de la Ponoare (Bosanci), rezervatia de cerbi lopatari de la Patrauti, Lacul Dragomirna, padurea de agrement de la Adincata si parcul dendrologic de la localitatea Ciprian Porumbescu. Statiunile climaterice de interes local Solea si Cacica, unde sint si ape sarate, sint asezate intr-un cadru natural incintator. Locuri de popas si baze de plecare mai departe pe batatoritele drumuri ale Bucovinei, sint motelul (cabana, casute, restaurant) de la Ilisesti (D.N.17), campingul Radaseni (D.N.9) si hanul Draguseni (E 20).

Podisul Sucevei are multe si valoroase vestigii istorice si artistice, indeosebi in orase. Comuna Baia si orasele Siret, Radauti si Suceava sint mentionate de documente, ca vechi capitale ale Moldovei, amplasate tocmai acolo unde muntii vin in contact cu dealurile de podis. Baia, prin asezarea sa geografica, a oferit conditii favorabile in acele timpuri de inceput ale inchegarii statului moldovenesc, pentru a fi capitala.

De pe soseaua Mihaileni - care urmareste indeaproape larga vale a Siretului - privirea cuprinde nestingherita pitorescul tablou al unei localitati insemnate astazi pe harti cu semnul de oras. Este localitatea Siret. Numele unor strazi evoca diferite momente marete ale trecutului sau istoric. In peisajul orasului marginit deoparte de versantii inverziti ai Siretului, ceea ce-ti atrage atentia in mod deosebit este noutatea care se vede pretutindeni. Fabrica de covoare plusate, sectiile de confectii tricotate, de prelucrari mecanice si alte sectii formeaza zestrea industriala de data recenta. Santierele de constructii se inmultesc; institutiile de cultura si administrative traiesc entuziasmul prefacerilor contemporane. Proiectele prevad o dezvoltare treptata a acestui oras de frontiera.

In Moldova de Nord, Radautiul se inscrie pe aceeasi linie a vechilor localitati unde au existat, dupa cum marturisesc documentele istorice, curti domnesti, adica oras-capitala. Amplasat in depresiunea cu acelasi nume, strajuita de ultimele culmi ale Obcinei Mari, orasul Radauti - la inceput un sat - se dezvolta treptat. Orasul actual, cu mostenirile trecutului, avind una din cele mai vechi manastiri din Moldova (din secolul al XIV-lea) prezinta fata unei asezari moderne, cu o industrie in plin progres. Ar fi suficient sa enumeram: Fabrica de tricotaje. Fabrica de mobila, Fabrica de alcool - toate acestea ridicindu-i simtitor nivelul economic.

Municipiul Suceava - leagan de istorie si legenda - este un oras vechi, intemeiat de domnitorii musatini, cu numeroase obiective de interes istorico-geografic.

Spre Suceava se indreapta multe cai rutiere (E 20, D.N. 17, D.N. 29, D.N. 29 A), feroviare si aeriene. Interes deosebit trezesc ruinele cetatii de scaun, atestata documentar din 1388, dar marita si intarita in timpul glorioasei domnii a lui Stefan cel Mare. In Suceava se afla: Muzeul de istorie, Muzeul de vinatoare, casa marelui folclorist Simion Florea Marin, Parcul central cu statuia lui Stefan cel Mare s.a. Suceava vremurilor trecute se completeaza cu Suceava prezentului. In afara de realizarile edilitare, blocuri de locuinte, reteaua comerciala, o larga dezvoltare au capatat institutiile social-culturale (scoli de diferite grade, intre care si un institut de irvataimint superior, cinematografe, teatre, muzee, biblioteci etc.). Industria cunoaste o amploare deosebita, intreprinderea de utilaje si piese de schimb, intreprinderea mecanica, intreprinderea de materiale de constructie, Fabrica de sticla, Combinatul de prelucrare a lemnului, Combinatul de celuloza si hirtie, Fabrica de tricotaje "Zimbrul', intreprinderile industriei alimentare, au transformat Suceava intr-un mare centru industrial.