PODIsUL MOLDOVEI
- limite: - N: gr. cu Ucr
- NV: Ob.Bucovinene
S: C.Rom
V: Cul Siretului
E: V.Prutului
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
este sit. în ext. arcului carp.în partea de NE a tarii
e cel m. mare cel m.tipic pod. 727p155h al tarii
s-a form. pe un fundam. dif: - jum. N pe platf. est-europ.
- jum S (la S. de Iasi) pe o zona de scufund.
predom. rocile sedim: nis, pietrisuri, marne, argile, mai putin gresii, conglom.
in cadrul P.C.Mold si D.Mare se înt. platf. de eroz.
Subdiviz:
1.Pod.Sucevei - e sit. în NV Pod. Mold
lim: - N - gr. cu Ucr
V - Ob.Mare
S - V.Mold.
E - C.Mold
SE - Pod. Bârlad. (P.C.Mold)
- altit de 600-700
alc din roci sedim. m. dure (gresii, congl, calcare)
- Pod.Falticeni - orient. pe o dir NV-SE.
- altit de 470 m
D.Ciungi - altitudine de 688 m
- D.Dragomirnei - au o înalt de 522m.
- Saua Bucecea - leaga D.Bour de D.Mare (587m)
Saua Ruginoasa - domina C. Mold. cu aprox. 200m.
D.Bour - o prelung spre C.Mold
D. Ibanesti
D. Mare
D.Cozancea - 265m
D. Hârlau.
- se înt. si o serie de depr: - Depr. Radauti - între D.Dragomirnei si Pod. Falticeni.
2. C.Mold - e sit. în NE Pod. Mold
- e form. din dealuri scunde cu pad. (D.Cozanca) si vai largi (Prut, Jijia, Bahlui).
înalt. de cca. 200m, mult m.cob. decât unitatile vecine, de aceea apare ca o depr. întinsa.
altit mai mari în N(280m) si mai joase în lunca Prutului (40m).
- rel. e putin proeminent, cu spinarile dealurilor ca niste platouri, cu vai largi,
înclin. NV-SE conform aplecarii generale a struct. geolog.
- e o câmpie form. prin eroz
alc.din roci mai moi, de aceea are si înalt. mici (argile,marne,loess)
frecvente alun. de ter. si înmlast. în luncile râurilor.
apele râurilor scad mai mult în timpul verii dat. frecv. secete de unde mult. iaz. (Dracsani pe V.Sitnei).
- climat de câmpie moderat cu sol. de mare fertilitate.
- repr. o zona agr. de prim ordin de aceea se mai num. si "Câmpia Mold" în realit. ea e o reg.
de podis nu de câmpie.
- altit. mai mari se înregistr. în D.Ibanesti si D.Cozancea (256m)
C.Jijiei: - partea N, dren. de Sitna, Jijia, si Basu e m. înalta si mai poarta denum. de
C.Sitnei si C.Baseului.
partea S, mai joasa, dren. Jijia si Bahlui. Are o altit de 190m si se mai num. si
C.Bahluiului.
3. Pod Barladului - lim - V: Siret
E: Prut
- constit. subun. cea m. extinsa a Pod. Mold.
- a luat nast. prin sedim. M.Sarmate
are un fundam. asem. Pod. Dobr.
- inalt. scad de la N-400m spre S-200m unde întâln. roci mai moi (marne).
in p.C. atinge cele m.mari altit: 561 în D.Dorosan si 466 în D.Tansa.
P.C.Mold - ocupa partea N.
subdiviz.: Coasta Iasilor-407m si D.Tansa-466m.
struct. monoclina pe care s-a dezv. un ansamblu de supr. structurale ce pornesc din Coasta Iasilor pâna la z. de confl. a Bârlad cu Crasna.
Cul. Tutovei - lim: - E: Bârlad
struct. monoclina, paralelismul vailor si culmilor deal. foarte înguste.
altit max.: D.Dorosan - 561m..
D.Falciului - la E de Bârlad
altit de 336m si desf. NS.
- Depr. Elan - între D.Falciului la V si V.Prutului la E.
alung. pe dir. N-S.
cca 200m. Altit
rel. asem. celui din C.Mold.
se desf. de-a lungul Prutului între local. Husi-Beresti.
Pod.Covurului - e o cont. spre S a D.Falciului si Depr. Elan.
altit de 228m.
4. CUL. SIRETULUI - e o depr. îngusta si f. Alungita
între Sub. Mold si Pod.Mold, axat pe V.Mold. contin. cu V.Sir.
form. o unit. de contact.
s-a impus sub asp. ec. ca o axa de mare circ. a Mold, dar si ca o axa de convergenta si de schimb între Pod. Mold. si Sub.Mold.
se desf. aprox. între local. Adjud în S, Pascani spre N, prelung. pe V.Mold si f. putin pe V. Trotus si V.Bistritei.
|
