POPAS PE VALEA SOMUZULUI MARE

Plaiurile Moldovei de Nord variate ca forme, culori si asezari omenesti, in toate timpurile au fost motiv de inspiratie pentru poeti, cintareti, pictori, dar au atras totodata si pe geografi, naturalisti si alti oameni de stiinta. Podisul Falticenilor, brazdat de cele doua Somuzuri, Somuzul Mare in partea sudica si Somuzul Mic in cea nordica, ambele riulete afluenti pe dreapta ai Siretului, este o unitate de relief bine definita care se incadreaza in peisajul Moldovei de Sus. Daca Somuzul Mic, asa dupa cum il arata si numele, este mai mult un piriu care in timpul verii isi pierde aproape toata apa, Somuzul Mare are o desfasurare mai larga, cuprinzind intre ramurile sale cea mai mare parte din Podisul Falticenilor, subunitate a Podisului Sucevei. Somuzul Mare isi are punctele de porn 555c25f ire din dealurile de deasupra localitatii Ilisesti (comuna Ciprian Porumbescu), din partea sud-vestica a Sucevei, primind in bazinul sau superior o serie de afluenti mai mici ca Frumoasa, Stupea, lazuri si altii, dar care si-au creat vai adinci pina la 100 m in unele sectoare. Apa prea multa nu are nici Somuzul Mare, deoarece localnicii pe ambele riuri au construit iazuri, oprind apa care se scurgea in zadar, ceea ce a dus nu numai la satisfacerea nevoilor de apa, la pescuit, dar si la infrumusetarea tinutului, la schimbarea microclimatului. Cimpurile roditoare au astazi apa din belsug, iar revarsarile Somuzului au fost oprite. In bazinul lui superior se intinde Depresiunea Liteni. Linga satul Frumoasa din comuna Moara, se afla o rezervatie, la fel de interesanta ca cea de la Ponoare cu elemente valoroase central europene, central asiatice si mediteraneene. De acolo de unde Somuzul face un mare cot taind mai departe, in curmezis, Podisul Falticenilor, daca-ti arunci privirea spre vest, pe crupa larga a Dealului Tirgului si a altora inca, cu altitudinea de circa 300 metri) vezi panorama orasului Falticeni, vatra veche de locuire, asezata laf rascrucea unor unitati fizico-geografice diferite si a unor mari sleauri moldovenesti. Istoria intemeierii acestei localitati, ca asezare de tip urban, nu se duce mult in trecut, acum 200 si ceva de ani. Documentele vorbesc de oarecare activitate economica in faza; initiala, reprezentata printr-un iarmaroc de vara, care dura ca si in alte orase moldovenesti doua-trei saptamini: "cind tirgul periodic s-a transformat intr-unul permanent', prin 1780, s-au pus bazele orasului. Linia ferata Dolhasca-Falticeni, data in exploatare in 1886, pe valea Somuzului Mare a impulsionat dezvoltarea orasului. Profunde innoiri a cunoscut abia dupa anul 1948 cind au inceput sa se dezvolte citeva unitati industriale: o filatura de in si cinepa, un mare combinat forestier, o fabrica de placi aglomerate din lemn, o fabrica de glucoza, o fabrica de sticlarie, apoi de mobila si binale, o fabrica de conserve din fructe si multe sectii ale industriei locale. In partea sud-estica a Falticenilor, la Soldanesti, s-a inaltat de curind (1981) o noua platforma chimica. In "locul unde alta data nu se intimpla nimic' astazi este un oras plin de viata noua. Pe linga casele cu cerdac si flori, astazi se inalta blocuri, iar, mai incolo, parcul impunator prin noutatile floristice. Este vie inca amintirea unor mari minuitori ai condeiului ca I. Creanga, M. Sadoveanu, N. Gane, A. Gorovei si altii, care au zugravit in tablouri deosebit de sugestive vechiul tirg al Falticenilor. "Nada Florilor', "imparatia apelor' si altele inca au ramas sa aminteasca imagini apuse. Muzeul de istorie, etnografie si stiintele naturii, Muzeul de vinatoare sint obiective care duc departe faima orasului. Jos in lunca Somuzului Mare cu mai multa umiditate, cimpuri bine cultivate, cu grine bogate, contrasteaza cu intinderea livezilor cu pomi de tot felul din jurul Falticenilor, ceea ce face ca aceasta regiune sa fie, pe drept cuvint, considerata unul din cele mai importante bazine pomicole din Moldova. Este o deosebita desfatare, o adevarata sarbatoare pentru cel care paseste intr-un miez de primavara pe larga vale a Somuzului Mare, cind ii apar in cale pe la Preutesti, Leucusesti si in alte locuri, podoaba pomilor infloriti.

Alte localitati care au dus departe faima Podisului Sucevei sint: satul Ciprian Porumbescu, fost Stupea (comuna Ciprian Porumbescu) in care se afla Muzeul memorial Ciprian Porumbescu (1853-1883) si un bust al compozitorului. Dintre lucrarile mai cunoscute amintim: "Balada', "Serenada' si opereta "Crai Nou'. Comuna Marginea este cunoscuta in toata tara prin ceramica neagra.

Municipiul Iasi. Nu poti spune ca vizitind Moldova, ai inteles cu adevarat geografia, istoria, etnografia si folclorul local, daca nu faci un popas si in Iasi, in orasul de la poalele Dealului Repedea.

Municipiul Iasi (peste 270 000 locuitori), fosta capitala a Moldovei, este asezat la o rascruce de drumuri (D.N. 24, D.N. 28, D.N. 24 C) si de cai ferate. O linie aeriana il leaga de Bacau si de Bucuresti.

Vazut de pe virful coastei de la Repedea (Dealul Paun - 407 m altitudine), tabloul Iasului isi gaseste rar asemanare. O fragmentata forma depresionara de relief, cu deschiderea mai pronuntata spre est, prezinta contururile generale; cadrul ei, schimbarile facute de om creeaza particularitati care nu se pot reedita in alte locuri. Cit poti cuprinde cu privirea, dealuri mai mari sau mai mici cu spinari largi, cu numeroase sate, podgorii, livezi sau ogoare cu rod bogat dau ocol vetrei orasului: Cetatuia, Galata, Miroslava, Bucium, Sorogari, Cine, Breazu, Aroneanu etc. In amanunt, teritoriul orasului prezinta o mare varietate, alcatuit din sesuri aluviale si terase - opera Bahluiului si Nicolinei - la care se mai adauga numeroase conuri de dejectie sau ingemanate. Orasul este rasfirat acolo unde marginea nordica a Podisului Central Moldovenesc vine in contact cu Depresiunea Jijia-Bahlui.

Iasul, ca asezare omeneasca, are o mare vechime. Documentele istorice il plaseaza ca fiind din primele secole ale erei noastre. Cind si cum a evoluat inainte de a deveni capitala in anul 1564, pe vremea lui Alexandru Lapusneanu, este mai greu de spus. Insa o data ajuns "oras de scaun', diferiti domnitori consemneaza o serie de evenimente prin ridicarea unor edificii a caror faima a ajuns departe in afara granitelor, cum este biserica Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu, apoi Golia, Calata, Cetatuia s.a. Iasul se face cunoscut nu numai printr-o framintata viata politica in trecut, ci si ca insemnat centru comercial si mai ales cultural. De aici s-au ridicat o serie de oameni de stiinta, poeti si artisti care au facut fala neamului nostru. Iata cum caracteriza Barbu Delavrancea, inca in 1915, capitala Moldovei: "lasul - cetatea scolilor, a oamenilor culti, cetatea de pe urma a voievozilor moldoveni si primul asezamint al Sfintului Stefan cel Mare, fost pururea lacasul rasfatat al maiestrilor cuvintului, al logicei si al elocintei. Aici s-au impartit frunze de stejar oamenilor distinsi de altadata' .

Iasul a fost locul unde au aparut primele cercuri revolutionare - 1874-1875 - iar ulterior, in 1920, aici au avut loc puternice miscari muncitoresti. Urmele celui de-al doilea razboi mondial s-au imprimat adinc in peisajul urbanistic al orasului. In zilele noastre, Iasul s-a refacut, imbracind haina transformarilor radicale, un capitol inedit deschizindu-se in istoria sa. Atmosfera timpurilor trecute nu se poate surprinde decit doar in edificiile refacute dupa datele istoriei. La Iasi se afla palate mai vechi sau mai noi. Cel mai important este Palatul Culturii, in stil gotic, construit in 1905. In Iasi sint numeroase muzee (Muzeul Unirii) si case memoriale, placi memoriale, in amintirea multor oameni de vaza. Dintre casele memoriale amintim "Bojdeuca lui Ion Creanga', Casa Octav Bancila (1872-1944), Casa Iacob Negruzzi (1843-1932), Casa Pogor si altele.

Municipiul Iasi este un insemnat centru cultural. Poseda o universitate, institute de invatamint superior, o filiala a Academiei R. S. Romania, teatre, opera, filarmonica, case de cultura, biblioteci, ziare, reviste, studio de radio etc.; cele mai multe sint realizari din anii socialismului. Muncipiul Iasi a devenit in prezent unul din marile centre industriale ale tarii, cu mari intreprinderi republicane (Uzina metalurgica, Combinatul de utilaj greu, Uzina de prelucrare a maselor plastice, intreprinderea "Tehnoton', Fabrica de medicamente. "Penicilina', intreprinderea pentru prelucrarea lemnului "Mobila', Fabrica "Moldova-Tricotaje', Fabrica de ulei "Unirea', Fabrica de bere etc.). Orasul s-a transformat complet, numarul locuitorilor a crescut, s-au construit cartiere noi de locuinte (Nicolina, Socola, Pacurari, Tatarasi, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrin, Dacia), cladiri monumentale pentru diferite institutii, statui, monumente si parcuri.

Riul Bahlui care la ploile de primavara mai abundente isi revarsa apele departe de matca - asa cum s-a intimplat in anul 1932, cind apele au inundat gara Iasi si toata partea de jos a orasului - a fost regularizat in tot cursul inferior, prins intre maluri de fier si beton. Cartierele odinioara insalubre Nicolina si Socola au devenit adevarate orase moderne. Dar cum era? O vie imagine din vremurile trecute (1844) ne-o prezinta V. Alecsandri:

"Adeseori departe de-a lumei triste valuri,

Cu pasuri regulate eu masur al tau pod,

Bahlui! locas de broaste! riu tainic, fara maluri,

Ce dormi, chiar ca un pasa pe patul tau de glod',

(V. Alecsandri, Oda catre Bahlui)

Gradina Copou, cu teiul lui Mihai Eminescu, padurea si Lacul Ciric la nord de oras, rezervatia paleontologica Repedea, padurea Birnova la sud de Iasi, finetele din Valea lui David (comuna Let-cani, la vest de Iasi), rezervatia Valea Lunga la est de oras etc. sint ocrotite de lege. S-au construit hoteluri, restaurante, campinguri ("Bucium', la 10 km de oras, "Ciric' la 5 km), cabana "Birnova^ in padurea Birnova la sud de oras etc.