PREZENT SI TRECUT PE PLAIURILE MUNTILOR APUSENI

In spatiul din interiorul cetatii de piatra a Muntilor Apuseni multe lucruri deosebit de interesante iti vor fi dat sa vezi. Conditiile naturale, alaturi de obiectivele economice, monumentele istorice, constructiile civile vechi, traditiile, elementele de folclor specifice, au generat existenta a numeroase si variate regiuni atractive. Daca pleci de la Alba Iulia spre vest, pe valea Ampoiului intri in Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului de mica altitudine, cu relief domol, culmile lor cele mai inalte intre 900 si l 437 m (Virful Poienita din Muntii Trascaului atinge l 437 m). Rupturile tectonice la care au fost supusi in trecutul geologic au avut ca rezultat aparitia rocilor vulcanice si formarea unor mici depresiuni cum sint depresiunile Trascau, Zlatna, Baita. In aceasta zona montana se gasesc mai multe obiective naturale de mare interes stiintific: coloanele de bazalt de la Detunata (Virful Detunata l 258 m) gigantice opere ale naturii cuprinse intr-o rezervatie geologica, apoi Cheile Galdei, Cheile Geoagiului s.a.

In sectorul montan Trascau si alte elemente naturale sau antropice prezinta interes: lacul natural de la Ighiel, Ampoita cu o rezervatie geologica si botanica, Vintu de Jos cu un castel medieval din secolul al XVI-lea si Sibot cu monumente din secolul al XIX-lea. Cea mai insemnata localitate din 737g65h acest sector montan este Zlatna, centru al industriei chimice si al metalelor neferoase. Tot aici se gasesc si urmele unei cetati daco-romane.

Statiunea balneoclimaterica Geoagiu-Bai, cu dotari moderne si cu ape termale folosite si de romani, din apropierea vaii Muresului, este una din cele mai frecventate din Muntii Metaliferi. Aici se pot vizita si urmele castrului roman Germisara (secolul al II-III-lea).

Daca intri in Muntii Apuseni de la Turda, pe valea Ariesului constati aceeasi variatie a peisajului: plaiuri largi cu paduri ori poieni marginite de versante prapastioase, piscuri ascutite, vai adinci prin care circula ape iuti, mase de grohotisuri la baza pantelor, pesteri, chei sapate adinc in stinca si multe alte forme de relief.

Cheile Turzii - rezervatie naturala - strabatuta de apele riului Hasdate pe o distanta de 3 km sint de o maretie rar intilnita.

Conditiile locale au favorizat, intre altele, existenta unor plante endemice si plante rare. Splendoarea stincilor a facut loc si legendei: "Aproape de Muntele Petridului se afla si Cheia Turzii, in care sint multe pesteri, de multe veacuri, pentru ca acest munte de stinca este taiat de Valea Hasdatelor, care vine din Muntii Apuseni ai Transilvaniei si se varsa in Aries mai sus de Turda. Peste crapatura aceea mare de stinca, spun unii, a sarit un om mic de statura, Alexandru cel Mare, cu calul lui Ducipal. Si calul cind a sarit, fiind obosit, a dat cu gura de tarmurile dinspre miazanoapte si a suflat cu narile, incit s-a facut o fintina care exista si azi, numita «Fintina lui Ducipal». In adincimea Cheii Turzii curge pe valicica o apa care mina mai multe mori'. (I. Pop. Reteganul - Diverse). Cabana Cheile Turzii (450 m altitudine), de la intrarea in Cheile Turzii, inlesneste tot timpul vizitarea acestor locuri. In jurul cabanei, in sezonul rece, se practica si schiul.

Reliefuri sculptate in calcare sint si in culmea impozanta a Bedeleului, stralucita afirmare montana intre valurile incremenite si monotone mai joase. Nu este un masiv inalt. Face parte din grupa muntilor mijlocii: in Virful Prislop atinge doar l 280 m iar in Virful Ciresu daca ajunge la l 240 m. Chiar Virful Bedeleu, de la care-si trage numele, nu se ridica decit la 1227 m. Contrastul provine din faptul ca este cladit in partea centrala din calcare jurasice acoperite cu putina vegetatie, prins mai jos intre doua benzi de conglomerate cretacice, imbracate cu paduri dese de foioase si de rasinoase. Asemenea aparitii indraznete ca Bedeleul nu sint tocmai rare in cuprinsul muntilor din tara noastra. Dar unele, ca Piatra Craiului, Magura Codlei, Postavarul, Satra din Tara Lapusului si altele, prin semetia virfurilor lor, stapinesc intinderile locale ori de unde le-ai privi. Imaginea lor nu te slabeste: de natura caciulii de nori de pe ele, ori de lipsa acesteia - spun localnicii - se leaga aparitia ploilor, zapezilor, furtunilor sau a vremii frumoase in regiunile respective. Observatiile lor rar se dezmint, conferind acestor "faruri' functia de barometre naturale.

Bedeleul, in totalitatea lui, poarta amprenta stilului de actiune ale fortelor naturii in masele calcaroase: masivitate, platouri largi, pe alocuri creste ascutite cu povirnisuri repezi, mase de grohotisuri ingramadite la poale, lapiezuri, pesteri, chei etc. Odata ajuns in localitatea Salciua de la poalele lui vestice, nu stii ce sa vizitezi mai intii. Toate te atrag cu o forta irezistibila: culmea in forma de platou usor ondulat, de pe care ai o larga si variata panorama, cheile unor riuri cum sint cele ale Runcului, Ocoliselului, Pociovalistei, Posagii, ori pesterile Poarta Smeilor si Huda lui Papara. Daca pentru inceput alegi numai doua din ele, Huda lui Papara si Cheile Runcului, acestea iti vor procura cea mai deplina incintare prin farmecul si salbaticia decorului lor.

Huda lui Papara este una din pesterile putin cunoscute, desi calea de acces este oarecum lesnicioasa. Daca din capatul de est al localitatii Salciua, acolo unde se intilnesc calea ferata a "mocanitei', soseaua si apele vinturatice ale Ariesului, treci puntea suspendata, o carare serpuita pe malul unui piriu de munte te poarta in sus catre pestera.

Cale de circa 4 km ti se desfasoara o priveliste impunatoare; umbra si lumina in jocuri vii invaluie zidul albicios si naruit al Bedeleului, jos apa se zbate intre maluri inguste, sarind din piatra in piatra, iar in unele locuri omul a abatut-o catre mori. Podoabele naturii te imbie cu staruinta la popas. Cind, nici nu te astepti, iti apare in cale o infundatura in zidul calcaros invesmintat in verdeata, iar daca te apropii si mai mult de gura pesterii un lac cu apa limpede, ca de cristal, rasfata citeva raze de soare cind acesta se lasa usor spre apus. Lumea interiorului nu se poate vedea decit circulind cu barca. Daca intri in adinc un decor foarte aranjat de neintrecutul maestru - natura - se intinde pretutindeni. Apa care se strecoara prin pestera este adunata si sorbita de departe, de pe latura estica a masivului, din trei vai: valea Seaca, valea Larga si valea Poienii. Bogata colectie de portrete naturale pe un spatiu asa de restrins din zona Hudei, rasplateste ori ce osteneala.

Pe latura stinga, tot in bazinul Ariesului si perimetrul Bedeleului, cele mai multe sisteme hidrografice si-au sculptat chei, mai mari sau mai mici, dupa puterea apelor si duritatea calcarelor. Cheile Runcului incep mai sus de satul Runcu, pe valea cu acelasi nume. Culmea Plesa Runcurilor (de l 108 m) pe stinga riului si cu Virful Ses (de l 019 m) pe dreapta, se apropie mult, strimteaza valea si un decor de basm, de un colorit neintrecut de nici un mester in arta plasticii, invesminteaza versantii. Desi nu sint de proportiile Cheilor Bicazului sau ale Turzii, Cheile Runcului dau prin semetia lor senzatia de patrundere intr-o alta lume. Stapinit de o liniste deplina totul pare neverosimil. Doar din loc in loc suvite argintii de apa isi fac vint de pe linia orizontului spre adincul cheilor, iar gingasia de nuante a unor smocuri de flori agatate pe umerii indrazneti de calcar nu intirzie sa-ti atraga atentia, sa te imbie la popas.

Daca in alte sisteme de chei vezi numai pereti drepti de piatra sura sau ruginie, zgiriati de ape, aici, dimpotriva, felurite sculpturi, mai ales pe versantul dinspre rasarit, nascute din colaborarea variatiilor de temperatura cu vinturile si precipitatiile atmosferice, impodobesc inaltimile: turnuri prismatice, creste despicate, stinci ras-lete care abia isi tin echilibrul, conuri de dejectie, "babe' si "ciuperci' de tipul celor pe care le intilnesti in Muntii Bucegi ori in Muntii Ciucasului, dar mai mici, si alte microforme in diferite tipare, par resturi dintr-o cetate multimilenara. Din moment ce ai patruns in chei, privelistea tabloului cu straniile lui impletituri te absoarbe, strecurindu-ti in suflet emotii neasteptate. Nici nu-ti dai seama cind ai ajuns spre satul Lunca Larga al carui nume oficial caracterizeaza topografia vaii.

Acolo unde riul Aries isi are punctele de pornire se afla cel mai impunator masiv din cadrul Apusenilor, ridicindu-se deasupra celorlalti: Muntii Bihorului care ating altitudinea maxima a Carpatilor Occidentali in Virful Bihor (l 849 m), un ansamblu magnific rezultat din zbuciumul unei naturi nestatornice de-a lungul timpului. In partea de nord a Muntilor Bihor se gaseste interesanta regiune carstica - Podisul Padis. Cabana Padis (l 280 m altitudine) este o baza importanta de turism de unde se fac excursii la "Cetatile Ponorului', cu doline, pesteri si avene adinci, la Cheile Galbenei, Pestera Cetatea Radesei, Pestera si ghetarul Focul Viu si altele. Padis-Cetatile Ponorului-Galbena sint cuprinse intr-o rezervatie naturala. Sint, de asemenea, importante obiective ca avenul din Sesuri, Pestera Scarisoara cu un ghetar fosil, declarat monument al naturii, Pestera "Pojaru Politei' rezervatie stiintifica, rezervatia naturala forestiera Scarisoara-Belioara. Cabana Scarisoara (l 108 m altitudine) si satele Scarisoara, Girda de Sus, Arieseni, Albac sint importante baze de plecare spre Muntii Bihorului. In aceasta zona nu numai natura este interesanta dar si oamenii din Tara Motilor. Satele, costumele populare, mestesugurile atrag numerosi vizitatori. Vara, in luna iulie, pe Muntele Gaina (l 486 m altitudine) se tine renumitul "tirg de fete' la care se aduna atit oamenii muntilor, cit si din intreaga tara. Drumurile si potecile de acces cele mai multe se desfac din soseaua modernizata (D.N. 75) care strabate Muntii Apuseni, legind orasele Turda si Dr. Petru Groza.

Muntii Vladeasa, Muntii Gilaului si Muntele Mare au intinse suprafete de eroziune, cum sint platforma Cirligata-Farcas si platforma Maguri-Marisel unde se gasesc asezari omenesti cu traditii in lucratul lemnului ("ciubere' de tot felul).

Locurile de agrement, odihna si sport sint de mare insemnatate. La izvoarele riului Iada se gaseste frumoasa statiune climaterica Stina de Vale, cunoscuta in intreaga tara. Ea este si o baza de plecare in muntii din imprejurimi. Tot de-a lungul riului Iada pe cursul sau mijlociu, se afla barajul si lacul de acumulare Lesu, construit de curind, furnizeaza apa pentru industria din valea Crisului, fiind in acelasi timp un loc de divertisment. Lacurile de acumulare de pe Somesul Cald, mult mai mari, pun in miscare doua hidrocentrale. Excursionistii se indreapta indeosebi spre cabanele: Vladeasa (l 430 m) de pe versantul estic al Masivului Vladeasa, Somesul Rece (550 m), baza cu caracter mixt pe valea riului cu acelasi nume in Muntii Gilaului, Muntele Filii (550 m) si Baisoara (l 385 m) situate in partea estica a Muntelui Mare.

Din cele mai vechi timpuri, acesti munti au fost locuiti de o populatie strins legata de locuri, cu ocupatii si obiceiuri stravechi. Localitatile ca: Marisel, Calatele, Belis si altele, sint des vizitate. Realizarile contemporane au inspirat si aici creatii folclorice noi, care slavesc munca omului din zilele noastre.