PRIN CHEILE SUSITEI VERZI
De pe Dealul Curpen, deal subcarpatic, care strajuieste localitatea cu acelasi nume, privirea razbeste spre nord trecind peste un sector din ulucul subcarpatic oltean, pina spre cele mai inalte culmi ale Muntilor Vilcanului. Pe timp senin poti vedea in zare chiar Virful Straja (l 868 m), cel mai semet din tot acest sir de munti. Paduri 525b16f si iar paduri de conifere ori de foioase se gasesc in toate partile pe versantul sudic al Vilcanului. Dar, nimic care sa-ti dea de banuit despre frumusetile pe care le ascunde.
Tocmai de sub creasta principala, ca de pe acoperisul unei case, se strecoara la vale, mergind in paralel, o serie de ape, la inceput timide, de-abia sopotind, apoi din ce in ce mai galagioase, ducindu-si apele direct sau indirect in Jiu, colectorul principal din aceasta regiune. Daca volumul de apa nu le este prea mare, in schimb forta de eroziune, data de inclinarea pantei in decursul timpurilor, a facut ca vaile sa se adinceasca mult. In zona izvoarelor vaile s-au adincit in sisturile cristaline, mai la vale in granitele porfirice ori granitoide gnaisice, iar aproape de iesirea din munti in formatiunile cretacice de flis greso-conglomeratic si in calcarele jurasice.
Susita Verde este una din apele care a creat din zbuciumul ei milenar, in rama calcaroasa a Muntilor Vilcanului, o vale in chei de un maret pitoresc. Izvoarele-i sint chiar sub Masivul Straja. Pe parcurs stringe mai multe piraie, fie pe partea dreapta care vin dinspre culmile Gruia Mare, Lesul, Magura, fie pe partea stinga dinspre virful Ulmului, Chiciurii si Cernei. Privita la iesirea din munti in depresiune, la satul Curpen, Susita Verde pare o apa linistita, limpede, unduind pe sub un versant abrupt, bine impadurit, si doar bolovanii mari, rostogoliti pe prund in partea stinga, fac nota discordanta, tradind forta care i-a tirit pina aici. Urmarind firul apei in sus, privelistea se schimba, versantii se apropie mult, dar totusi lasa loc pe terasa unei sosele si unor asezari omenesti. Satul Vaidei care se resfira in ulucul vaii, cu case ingrijite, multe noi, cele vechi in chip de cula - case specifice acestor regiuni oltene - se suprapun unui peisaj natural incintator. Sculpturile versantilor calcarosi in revarsari de nuante si culori diferite, incinta ochiul si mingiie sufletul. Pesteri uscate, de mici dimensiuni, dintre care cea mai impunatoare este Pestera lui Oana, impodobesc cadrul cheilor. In unele locuri suvita argintie de apa a Susitei Verzi isi pierde mult din volum, intrind in cotloanele adinci ale calcarelor si aparind mai la vale dupa citva timp. Dupa toate probabilitatile, apa rece ca de la gheata chiar in anotimpul cel mai calduros, care apare dintr-un izvor in apropiere de iesirea din chei, isi are originea in ape de ale Susitei, pornite de undeva din sus si ocolind mult in adincuri isi pastreaza temperatura scazuta.
Strabatind valea in amont la un moment dat rama calcaroasa se termina fapt confirmat de indepartarea versantilor si de aparitia unei largi poieni. In granite apa nu a mai generat, in stinca tare, un microrelief intortocheat. Doar cind valea trece din masa de granite in cea de calcare se remarca o ruptura de panta si apa luneca intr-o frumoasa cascada. Dar nu este singura atractie de pe valea Susitei Verzi, dupa ce treci de primele chei. Cadrul general magnific apartine reliefului imbogatit de desimea codrilor. Cheile Tuturoiului, cu stilpi inalti, modelati de apa, dau impresia unei cetati fortificate. Pietrele lui Dan, si altele, in forma piramidala, cu tenta ruginie sau cenusie, contrastind viu cu verdele coniferelor, impodobesc valea. Frumusetile acestor plaiuri din bazinul Susitei Verzi, impletite cu bogatiile adincurilor si de suprafata, contribuie la atragerea vizitatorilor.
|