PRIN CODRII MUNTILOR GURGHIULUI

Din Culoarul Muresului, de la Lunca Bradului, daca patrunzi pe valea Salardului spre sud catre virfurile Fincelu si Lapusna, pe potecile montane tainuite, ai in fata o panorama putin obisnuita. Totul iti apare ca un mare parc, o veritabila rezervatie naturala in care omul a intervenit cu multa prudenta. Muntii Gurghiului nu ajung la inaltimea Muntilor Calimani desi sint formati din aceleasi roci vulcanice. Paduri dese de fag si mai ales de molid, numai rareori poienite ii imbraca pina pe cele mai inalte creste; de aceea par munti intunecati, neprimitori. Din loc in loc poti sa vezi cum din mijlocul codrilor seculari apar culmi mai avintate, conuri si resturi din fostele cratere vulcanice. Cele mai multe se gasesc pe latura estica a muntilor, de a 111j94b ceea ei apar ca un zid inalt catre Depresiunea Giurgeului si se lasa usor - dupa cum arata indicii morfometriei - ca un platou foarte extins spre Depresiunea Transilvaniei, fragmentat adinc de o generatie de vai aferente bazinului muresean.

Din cele patru cratere mari ale fostilor vulcani - "caldeire' - late unele pina la 4-5 km, nu au mai ramas astazi ca tancuri mai rasarite decit Fincelu (l 684 m), Batrina (l 634 m), Saca Mica (l 731 m), Saca Mare (l 776 m), Fratileasa (l 628 m), Gainusa (l 680 m), Soimus (l 575 m) si Ciumani (l 695 m). Pe inseuarile dintre cratere s-au construit drumuri de trecere dintr-o parte in alta a muntilor. Curmatura Sicasului (Trecatoarea Sicas l 000 m alt.) care urmareste valea Libanului, si din cumpana de ape valea riului Sicas, este drum vechi de legatura intre Gheorgheni si Odorheiu Secuiesc. Peste culme, in curmezis, mergind citva timp pe valea Tirnavei Mici, trece si un batatorit, "drum al sarii', prin Trecatoarea Bucin (l 287 m alt.). Pe aici, de la ocnele Praidului se faceau in trecut transporturi masive de sare spre Gheorgheni, ori alte localitati din Depresiunea Giurgeului. Drumul care merge de la Remetea pe valea Sineului - depasind creasta inalta de peste l 300 m pina la Lapusna, in valea Gurghiului - nu este prea circulat, ca si cel care vine de la Toplita spre Lapusna pe valea Magherusului.

Drum modernizat este numai cel care vine de la Reghin si merge pina la Lapusna, situata la umbra unor codri seculari de conifere. Pe valea Gurghiului, in zona de contact a dealurilor transilvanene cu muntii, nu rare sint locurile cu ape mineralizate, ca cele de la Jabenita, unde s-a dezvoltat o mica statiune balneoclimatica. In apropierea localitatii Gurghiu, deosebit de atractiv, este parcul dendrologic Mociar, unde se afla o crescatorie de fazani si caprioare. Acest parc natural alcatuit numai din gorun, avind exemplare unice ca dimensiuni, se intinde pe o suprafata de 50 ha. In fiecare primavara intr-o poiana din apropierea parcului, are loc o frumoasa sarbatoare folclorica cunoscuta sub numele de "Tirgul fetelor' de la Gurghiu. Este o manifestare a frumosului, a cintecului, a jocului si portului traditional, adevarat tezaur stramosesc, la care participa mii de oameni de toate virstele si nationalitatile de pe vaile Gurghiului, Beicii, Tirnavelor, Muresului superior si Cimpia Transilvaniei.

Daca mergi de la localitatea Gurghiu in sus, pe valea riului cu acelasi nume, constati cum acesta stringe in manunchi pe Secusul, care a sfarimat craterul vulcanului Saca, pe Fincel si Lapusna care vin din craterul Fincelului si pe Creanga Alba de sub Virful Poiana Prislop (l 190 m). Pe valea Gurghiului sau pe alte vai ca Magherus, Sineu, Bacta, Borzont, Salard, drumurile forestiere sint mai putin accesibile dar ajung pina-n plaiurile inalte. In apele Gurghiului si in afluentii Muresului populatia piscicola este bogata si valoroasa din punct de vedere economic. Fondul piscicol fiind format mai ales din pastrav, lipan, clean si mreana. Pastravaria de la Lapusna, ca si aceea de la Gudea din apropiere de Stinceni ori Cimpu Cetatii, confirma existenta unui mediu favorabil dezvoltarii acestei faune.

Resursele naturale ale Muntilor Gurghiului sint multe si variate, covorul forestier fiind cel mai important din muntii vulcanici. Fabricile si combinatele de la Galautas, Toplita, Lunca Bradului, Reghin, prelucreaza masa lemnoasa a Muntilor Gurghiului, reprezentind cea mai impunatoare imagine a innoirilor din aceasta regiune. Instrumentele de rezonanta, de o mare finete, sau usoarele ambarcatiuni unice in tara noastra executate la Reghin, sint din lemnul batrinelor paduri de pe Tatarca, Saca, Fincel. Punctele de exploatare sint numeroase, caile ferate inguste pentru transport patrund adinc pe vaile apelor. Localitatea Lapusna, situata spre centrul masivului, nu este numai o statiune climaterica atragatoare prin pitorescul ei minunat, dar si un centru catre care converg cele mai multe drumuri forestiere. Pe platoul vulcanic, cu o larga dezvoltare mai mult pe partea vestica a masivului, alterneaza ochiuri de poieni cu pajisti montane secundare multicolore, cu pilcuri de paduri de fag si alte grupari forestiere. Gospodarii noi, rod al prosperitatii, marturisesc intensa umanizare a regiunii.

Codrii seculari adapostesc o fauna abundenta: numerosi ursi - cum nu se intilnesc decit rar in alta parte - apoi risii, cerbii, lupii, vulpile, veveritele s.a. populeaza in numar mare locurile tainuite. Dintre raritati, cocosul de munte are o mai larga raspindire pe Culmea Gainusa. Bogatiile floristice si faunistice se completeaza cu cele din subsol. Izvoarele de ape minerale si carierele de unde se exploateaza andezitul sint numeroase. Interesul pe care-l prezinta resursele naturale din aceste locuri a facut ca o mare parte a muntilor sa fie declarata rezervatie naturala, bazinul riului Gurghiu intrind complet in aceasta categorie.