PRIN DEPRESIUNEA PETROSANI SI DEPRESIUNEA HATEGULUI
Depresiune intracarpatica de origine tectonica, o veritabila cetate naturala, a fost alcatuita intr-o epoca geologica cind se formau unitatile mari de relief ale Muntilor Carpati. Importanta economica a depresiunii o au zacamintele de carbuni cocsificabili si industria prelucratoare (constructii de masini, chimica, lemn, alimen 828i81i tara etc.). In anii socialismului s-au dat in productie mine noi, s-au construit termocentrale, blocuri de locuinte, institutii etc. Depresiunea Petrosani este amplasata la o altitudine care variaza intre 560 si 750 m si la o incrucisare de cai de comunicatie, cu un cadru natural pitoresc si cu o viata economica prospera. Truda de milenii a celor doua Jiuri, a unora dintre afluentii lor, a lasat urme adinci in roca calcaroasa din rama depresiunii: pesteri, chei, doline si alte creatii ale naturii (Pestera Bolii, Pestera Piatra Rosie, Cheile Taia, Cheile Valea Rosie etc.).
Caile de acces spre regiunile din jur sint lesnicioase, iar locurile de popas bine echipate. Astfel sint: Cabana Voievodu Lonea (950 m) in bazinul Jiului de Est, Cabana Vilcan (l 419 m) linga vechea Trecatoare Vilcan, Cabana Straja (l 445 m) aproape de Virful Straja (l 868 m din Muntii Vilcanului) cu pirtii pentru schi, iar Cabana Cimpu lui Neag (850 m) poarta numele localitatii din apropiere. Toate acestea si altele sint amplasate in locuri pitoresti de recreere, la sfirsit de saptamina.
Nu numai muntii inconjuratori constituie o atractie pentru turistii organizati in grupe sau individuali, care vin din diverse parti ale tarii, dar chiar vatra depresiunii atrage multi vizitatori. Aici se poate observa cum sint valorificate bogatiile naturale. Carbunele este resursa economica de baza. Minele de aici contribuie cu cele mai mari cantitati la productia de huila a tarii. De la un capat la altul al depresiunii asezarile omenesti se tin lant pe vaile celor doua Jiuri si cu greu se pot deosebi satele de orase. In anii socialismului, procesul de urbanizare a cunoscut o mare dezvoltare in aceasta depresiune. Municipiul Petrosani, un tirgusor altadata, astazi este un puternic centru industrial si cultural. Industria constructoare de masini este reprezentata de intreprinderea de utilaj minier. Muzeul mineritului ne arata fazele prin care a trecut exploatarea "piinii industriei'. Orasele Petrila, Vulcan si Lupeni, provenite din sate, s-au dezvoltat intr-un ritm vertiginos. Pretutindeni in depresiune au aparut intreprinderi cu profil nou, formind o grupare industriala de prim ordin, cu caracteristici proprii.
Din faza anterioara mineritului in regiunea Vaii Jiului s-au mai pastrat unele elemente traditionale, ca, de exemplu, in maiestria arhitecturii populare si in portul popular. Gospodaria cu ocol intarit, care se mai vede la unii tarani - este o forma traditionala. Portul jienesc, in care se disting mai ales culorile alb si negru, basmele, cintecele, petrecerile taranesti exprima particularitati locale, dragostea de frumos si simt artistic.
|
