PRIN GRUPA MONTANA OITUZ-NEMIRA-CIUC

O calatorie in latul acestei grupe montane de altitudine mijlocie, de la est spre vest, parcurgind drumurile fie pe valea Uzului, fie pe valea Slanicului, ori a Oituzului, nu-ti da satisfactia crestelor alpine ori a masivelor calcaroase. Relieful este monoton, paduri si iar paduri de conifere si foioase, avind p 141c28b oiene din loc in loc. Asezarile omenesti sint putine, grupate cu precadere pe vai. Totusi priviti mai cu atentie prezinta si unele atractii.

Liniile largi ale profilului edificiului montan nu prezinta o prea mare diferenta fata de Muntii Tarcaului, pe care ii poti surprinde de pe virfurile Heghies (l 519 m), Sandru Mare (l 640 m) ori de pe Nemira Mare (l 649 m). Vaile inguste si adinci se justifica prin natura rocii din care sint alcatuiti si nivelurile de baza scazute ale colectorilor principali din partile laterale. Un fapt caracteristic, cu repercusiuni in formele de relief, este dat de lupta celor doua bazine hidrografice care dreneaza aceasta grupa muntoasa, afluentii Trotusului si ai Oltului. Afluentii Trotusului au avansat mult in cadrul muntilor cuprinzind in sfera lor de actiune si o parte din zona aferenta Oltului, consecinta a solicitarilor diferentiate dintre cele doua bazine. Muntii alcatuiti in cea mai mare parte din flis greso-conglo-meratic (cretacic inferior), ori din flis marnogresos (cretacic superior si oligocen) - "pinza de Tarcau' - nu opune o mare rezistenta la actiunea agentilor externi. Multe inaltimi, datorita altitudinilor scazute, sint denumite de localnici "dealuri', ca cele din jurul Depresiunii Plaiesi (Dealul Capatina, Dealul Nirghes, s.a.) "gilme', "curmaturi' ori "maguri'.

Pina nu de mult era foarte greu de patruns si de trecut in interiorul acestor munti. Bunaoara, din Depresiunea Comanesti in Depresiunea Ciucului se putea ajunge numai pe axa Trotusului (D.N. 12 A), care-i ocoleste prin partea nordica.

Daca de la Darmanesti, din valea Trotusului, iti indrepti pasii pe valea Uzului o sosea asfaltata in serpentine largi construita in zilele noastre te poarta spre bazinetul depresionar Poiana Uzului.

Inainte de a ajunge aici, cam la jumatatea drumului, in apropiere de satul Salatruc, te poti abate pe valea Izvorului Negru care, acolo unde acestuia i se adinceste valea, natura i-a taiat drumul printr-o puternica alunecare de versant, formind un lac natural lung de circa un kilometru. Lacul Balatau in care-si oglindeste fata rama padurilor este mereu improspatat de apele ce se scurg de pe pantele nord-estice ale Masivului Nemira Mare (l 649 m). Abundenta peisajelor naturale din preajma lacului - vai inguste, creste, poieni - dau o nota nostalgica, sporind pitorescul locurilor. Masivul Nemira Mare nu se face cunoscut numai prin altitudine. Semnificativa din punct de vedere stiintific este rezervatia naturala de tisa de aici, arbore declarat monument al naturii si protejat de lege. Protejarea lui se datoreste raritatii si insusirilor pe care le are lemnul.

Deschiderea larga de la Poiana Uzului, strajuita in partea nordica de Culmea Lapos (l 337 m), se dezvaluie in intreaga ei splendoare spre est, privita de pe barajul lacului de acumulare. Aici omul zilelor noastre a pus stavila apelor Uzului, adunind circa 90 mii. m.c. - si facindu-le sa zaboveasca pentru o clipa din necontenita lor zbatere in turbinele unei hidrocentrale. Mergind spre vest, pe valea pitoreasca a Uzului, privirea se recreeaza pe luciul apei, iar la un moment dat un umar de munte acoperit de o padure deasa de fagi iti intretaie perspectiva. Loc mai larg nu intilnesti decit intr-o zona de confluenta, la poalele sud-estice ale Soimului (l 553 m), unde sint adunati busteni taiati de pe versante intr-un depozit provizoriu si unde se gasesc si citeva case rasfirate ici si colo. O carare ingusta, serpuitoare, se desprinde spre sud urmarind mai mult crupele formelor montane de la circa l 300 m, te duce spre baile Iacobeni din Depresiunea Plaiesi (Casinului). Valea Uzului, o mica asezare de pastori si taietori de lemne situata in creerii muntilor, pe riul omonim, serveste de popas pentru turisti. Casutele, cele mai multe lucrate din lemn, cu temelie de piatra si prispe, acoperis de dranita, insirate de-a lungul drumului, se pastreaza aproape de forma lor originala, avind un aspect atragator. Un drum mai larg, in afara de potecile de munte, se afla spre sud traversind cumpana de ape dintre Uz si Casin, si printr-o rariste de paduri, urmarind cursul acestuia din urma, se ajunge la Plaiesii de Sus - Depresiunea Plaiesi (Casin).

Cind regiunea parcursa de riu in bazinul superior - in Muntii Ciucului - prezinta un orizont mai deschis, cascada Nasolea, cu apele sale rasfirate printre stincile golase ca o dantela, atrage in mod deosebit atentia. Toate cele intilnite in drum stirnesc curiozitatea si dorul de a merge mai departe. Riul Uz a trecut printr-o eroziune regresiva dincolo de cumpana apelor, spre rama Depresiunii Ciucului, facindu-si loc intre bazinele unor afluenti ai Oltului-Casinului si Fisagului -, drenind plaiurile in chip de podis ale Muntilor Ciucului. Sarisorul Eghersec, asezat pe unul din afluentii Uzului, incinta privirile; aflindu-se intr-o vale mai larga da posibilitatea unei mai mari desfasurari a locuintelor. Mai sus de sat, finetele si pasunile ocupa un spatiu intins, succedindu-se cu pilcuri de paduri de foioase. Localitatea Ghiurche, dinspre izvoarele Uzului, ne aminteste de unele sate din regiunea de dealuri a Transilvaniei, ori a Moldovei. De aici, mai departe apar din loc in loc terenuri cultivate, este marginea represiunii Ciucului.