PRIN STEIURILE HASMASULUI

Daca din partea superioara a Depresiunii Ciucului, de la Sindominic ori de la Tomesti, iti arunci privirile spre nord-est vezi cum pe linia orizontului se profileaza un contur al unui relief iesit din comun prin tancurile lui albe-cenusii - este cetatea naturala a Hasmasului Mare. Poti ajunge in labirintul ei de culmi mergind pe la izvoarele Bicazului, prin satul Trei Fintini, ori pe la orasul Balan. Hasmasul Mare apare dea 444j99e supra zonei de munti scunzi din jur, si mai ales deasupra adincilor si intinselor depresiuni ale Ciucului si Giurgeului. Este masivul cu formele de relief cele mai variate dupa Ceahlau.

Problema denumirii se leaga de aspectul si pozitia muntilor; este un nod orografic si centru de dispersie al apelor de prim ordin in acest sector mijlociu al Carpatilor Orientali. Forma liniilor mari de relief curioase i-a atras denumirea data de localnici de Hasmas; denumirea de "Curmatura' provine de la faptul ca acesti munti vazuti din Depresiunea Ciucului, apar cu o curmatura pe creasta principala, chiar in partea lor centrala, adica intre virfurile Piatra Ascutita si Hasmasul Mare (l 793 m).

Intreaga lor infatisare atrage, imbie la popas, ceea ce i-a facut sa intre de timpuriu in domeniul legendei. Specificitatea lor fizico-geografica rezida nu atit in roca care constituie elementul ce da partea spectaculoasa a bastionului central, cit in faptul particular ele centru de dispersie hidrografica. Aici, in perimetrul lor isi au obirsiile cele mai lungi ape autohtone, este vorba in principal de Mures si Olt, Trotus si unii afluenti ai Bistritei - Bicazul cu Bicajelul si Damucul.

Hasmasul Mare este un masiv vechi, realizat pe un sinclinal orientat pe directia nord-sud in zona cristalino-mezozoica si care a cunoscut o serie de mari prefaceri geologico-tectonice, integrindu-se geografic masivelor din partea centrala a Carpatilor Orientali. Desi ca altitudine generala este mai redus decit Muntii Rodnei, insa ca centru de dispersie hidrografica are aceiasi insemnatate.

Relieful montan care compune aceasta unitate, prezinta o creasta principala orientata de la nord-vest catre sud-est, dar care din punct de vedere altimetric se delimiteaza aproximativ pe doua zone mari: una a muntilor inalti peste l 400 m care culmineaza in Hasmasul Mare (l 793 m), Curmatura (l 610 m) si Piatra Ascutita (l 668 m), si alta zona a muntilor scunzi, dispusi periferic primei, sub l 400 m inaltime, cu cea mai mare extindere in suprafata, inglobind si spatiul de la Izvoru Muresului.

Zona muntilor scunzi prezinta un relief organizat in cea mai mare parte pe sisturi cristaline, cu petice de calcare cristaline, cum sint cele din pragul de la Izvoru Muresului. Formele sint largi, domoale, cu crupe prelungi, constrastind cu cele din zona superioara. Vaile de pe latura vestica sint adinci si inguste datorita nivelului de baza scazut din cele doua depresiuni catre care se dirijeaza apele - Giurgeului si Ciucului, cele de pe latura estica sint mai largi, cum este valea Damucului si valea Bicajelului. Ceea ce da o alta nota distinctiva acestei zone, afara de altitudine, este bogatia vegetatiei forestiere, care rar este intrerupta de poieni. Clima racoroasa - cu precipitatii peste 700 mm anual - creeaza conditii pentru cresterea padurilor de molid, care predomina, si a celor de fag; chiar toponimicele arata acest lucru - Valea Fagului, Virful Fagului Muresului etc. Spre deosebire de alti munti, aici vaile sint mai despadurite decit culmile, asa cum se observa in partea de sud, pe Valea Rece, Valea Strimba si catre Depresiunea Luncilor.

Zona inalta a Hasmasului Mare se deosebeste de prima printr-o mai mare diversitate a reliefului, care se suprapune unei variatii litologice. In locul sisturilor cristaline aici apar formatiuni conglomeratice, in care actiunea agentilor externi s-a desfasurat diferentiat. Mai ales relieful format pe calcare de pe bordura vestica se impune in mod deosebit; cel de pe conglomerate, bordura estica, reflecta o morfologie mai potolita, cu mai multa uniformitate. Fragmentarea rocilor sub actiunea variatiilor climatice si a apei a creat mase mari de grohotisuri, fixate ori in miscare, care constituie o nota specifica a acestei zone. Procesele de degradare de pe flancul vestic, de sub Coltul Pietrii, Piatra Rosie, Hasmasul Mare, Curmatura, Piatra Crapata, Ripele si Nascalot, au generat pinze tipice de grohotis care se continua, in unele cazuri, pina spre valea Oltului, ele constituind roca magazin din care pleaca o serie de izvoare.

Turismul a inceput sa se practice intens, mai ales de cind la poalele muntilor s-a dezvoltat orasul Balan. Cabana Piatra Singuratica (l 608 m) de linga Hasmasu Negru este un bun loc de popas. Afara de drumetie masivul prezinta un viu interes cinegetic.