PRINTRE CRATERELE SFARIMATE ALE CALIMANULUI

Tabloul Calimanului, care strajuieste "Tara Dornelor', este variat si cu o nesfirsita talauzire de aspecte policrome in crestele zimtate care sondeaza albastrul cerului. Poate mai mult decit alta grupa montana, merita numele de "masiv', deoarece apare ca o cetate bine imprejmuita facuta dintr-o bu 444f56e cata, cu ziduri impozante, sustinute de contraforturi puternice care-si infig temelia in verdele intunecat al padurilor de conifere. Singuraticul pare de nepatruns, neintegrat efectiv celorlalte sisteme montane. Mai sus, impresia de inospitalitate se sterge; pe la l 200-l 300 m altitudine se desfasoara plaiuri largi impadurite sau cu raristi, toate cam la acelasi nivel si doar din loc in loc virfuri mai inalte, de forme conice, fring linia aproape dreapta a orizontului. Toponimicele: Sesul Porcului, Sesutul, Poiana Cailor, caracterizeaza de minune aspectul general al reliefului de platou vulcanic provenit prin revarsarea lavelor.

Bunaoara, pe latura lui vestica, din virful lat al Moldovancai (l 578 m), cale de circa 20 km, panta este aproape insesizabila. De altfel, localnicii numesc asemenea culmi, in cele mai multe cazuri, "dealuri', "bitci' sau "obcine', cu toate ca unele trec de l 500 m inaltime. Acesta este vestitul platou structural al Muntilor Calimani, constituit din curgeri de lave si aglomerate vulcanice. In partea estica a acestuia se individualizeaza corpul propriu-zis al Calimanului, cu valori altimetrice ce depasesc 2 000 m. Raportind arealul acestor doua categorii majore de forme la suprafata totala, se constata ca extinderea cea mai mare revine treptei de platou.

Partea centrala a Calimanului apare cu o arhitectura desueta, un univers ai inaltimilor; este partea cu cea mai mare inaltime si cea mai curioasa. Un vechi crater, cu o mare extindere spatiala, cu un diametru enorm - circa 10 km - opera unei eruptii sau a mai multor eruptii succesive, care au produs adinci transformari in ordinea naturii stabilita anterior.

Actiunea agentilor externi, intr-un timp indelungat, prin complicate procese, a sfarimat marginile acestei caldari uriase; infatisarea ei initiala fiind modificata mult. Misterioasa forfota launtrica a cladit si tot ea a distrus inainte de a interveni cu promptitudine legea fortelor din afara. Riul Neagra si-a impins izvoarele pina la mijlocul fostului crater, rupindu-l puternic intr-o parte si separind creste impunatoare; tancurile ramase: Calimanul Cerbului (2 013 m), Caliman Izvor (2 033 m), Retitis (2 021 m), Pietrosu (2 100 m) etc. dau impresia unor ziduri ruinate deasupra valurilor impietrite din jur.

Virful Pietrosu detine primul loc ca inaltime intre ceilalti munti vulcanici; oricit de rasarite ar fi alte virfuri, ele par mici si pierdute in zari din cauza ceturilor.

Relieful Muntilor Calimani inregistreaza o mare varietate si nu poate fi conceput decit ca un rezultat al interventiei simultane a factorilor geografici in masele de lave si aglomeratele vulcanice, suprapuse in diferite faze de eruptie. In Muntii Calimani, nu se poate vorbi de un "relief initial' transformat, ci de reliefuri transformate. Ghetarii cuaternari si-au facut si ei culcus adinc in coasta muntelui; citeva lacuri in circuri de nivatie sau glaciare amintesc de unele timpuri geologice. Stilpii de piatra, grotele si "duruitoa-rele', sculptate de ape in fel si chip, formeaza tipare caracteristice.

Stabilind raportul dintre extinderea poienilor - aratata de toponimice - si a padurilor de conifere, acestea din urma predomina cantitativ, imbracind atit vaile cit si interfluviile. Legata de conditiile optime de dezvoltare a vegetatiei forestiere, fauna variata ca specii, prezinta mare densitate, atragind tot mai multi vinatori incercati in vinatul de performanta. Altadata aici era patria zimbrilor, astazi disparuti, doar numele unor locuri daca mai amintesc de ei.

Afara de viata pastorala si de munca in padure, cu aspectele ei mai mult sau mai putin romantice, in Muntii Calimani nu s-au cunoscut in trecut alte preocupari. Frumusetii lor peisagistice li se adauga clocot de viata noua, care prinde din ce in ce mai mult muntele. Soseaua taiata in coasta priporoasa trece din depresiune, prin comuna Saru Dornei, la exploatarile miniere de sulf. Aici se contureaza o asezare la mare inaltime, la circa l 700 m.