PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII OLTENIA

Mostenirea istorica si Reforma Economica Întârziata. Înainte de 1945, regiunea Oltenia a fost una din principalele regiuni agricole din România, împreuna cu Moldova, Basarabia si Muntenia. Alaturi de Dobrogea, aceste provincii, aflate secole de-a rândul sub ocupatie turceasca si ruseasca, erau considerate cele mai sarace si înapoiate regiuni ale tarii. Dupa 1945, in încercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut printr-un proces intens de industrializare fortata în conformitate cu strategia de dezvoltare economica socialista. Dupa 1965, datorita unor factori subiectivi (unii din cei mai importanti lideri comunisti proveneau din judetele Olteniei), regiunea - si in special judetul Olt - a cunoscut un ritm de industrializare fortata si mai ridicat în raport cu celelalte regiuni. Industrializarea s-a facut dupa un de sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de exemplu in judetul Gorj - industria miniera, Slatina - industria aluminiului. O serie de activitati ale industriei grele (industria auto, industria chimica, industria de utilaj greu, etc.) au fost de asemenea înfiintate în diferite orase, oarecum împotriva traditiei regiunii.

Ca o consecinta a acestor fapte, Ol 20120m1213u tenia a fost în incapacitate de a face fata tranzitiei economice si restructurarii industriale, aceste procese întâmpinând aici o mai mare rezistenta comparativ cu alte zone ale tarii, fiind într-un fel întârziate si datorita tensiunilor sociale aparute. În special, au fost afectate industria miniera si o serie de întreprinderi mari.

Evolutia Produsului Intern Brut regional

De-a lungul ultimilor ani descresterea PIB al Olteniei s-a accentuat comparativ cu media nationala. În perioada 1995-2002 PIB regional pe cap de locuitor s-a deplasat de la peste 95% din media nationala catre un procent îngrijorator de aproximativ 80% Tendinta de descrestere a început cu un an mai târziu decât în restul tarii, o posibila cauza fiind faptul ca procesul de restructurare a întâmpinat o rezistenta mai mare în aceasta regiune.

Tab. 2.1 PIB Regional per cap locuitor în lei nominal comparat cu media nationala (=100) în perioada 1994-2002 (ultimele date disponibile)

Sursa: Prelucrare date Anuareel Statistice ale României

În 2002, PIB-ul regiunii Sud-Vest Oltenia reprezenta 8.6% din PIB-ul national, situându-se pe ultimul loc în clasamentul inter-regional (fig 2.1). Capacitatea productiva a regiunii s-a diminuat constant în perioada 1998-2002, în contradictie cu evolutia nationala.

Fig. 2.1 Ponderea PIB regional fata de media nationala - comparatie intre regiuni.

Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

In acelasi an PIB-ul per capita al regiunii Sud-Vest Oltenia reprezenta 23% din media UE-25 si se situa pe locul sase între regiunile României. Cea mai mare disparitate inter-regionala se înregistreaza fata de regiunea Bucuresti-Ilfov, în timp ce regiunea Sud are o situatie asemanatoare, urmata la mica distanta, de regiunea Nord-Est.

Tab 2.2: Evolutia PIB/capita- comparative cu UE

Sursa: EUROSTAT, 2003

În perioada 1995-2002, evolutia PIB regional, a înregistrat o scadere medie anuala de 1,8%, comparativ cu media europeana. Aceasta situatie este îngrijoratoare, deoarece în timp ce regiunile românesti cu evolutie a PIB ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest) îsi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile sarace, printre care si Sud-Vest Oltenia îsi adâncesc aceste disparitati. Acelasi comentariu este valabil si la nivel national inter-regional, care înregistreaza deja o crestere a disparitatilor între diferitele regiuni de dezvoltare, cu perspective de adâncire în viitor, ca urmare a concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe în regiunile cu potential de crestere.

Fig. 2.2 Evolutia PIB/capita - comparatie cu UE

Sursa: Statistici EUROSTAT si Anuarul Statistic al Romaniei,2004

Tab. 2.3 Evolutia PIB pe locuitor (lei date disponibile pâna în 2002)

Sursa: Anuarul Statistic al României 2004; Pana in 1997 inclusiv, s-a folosit metoda SEC 1979 de calcul a PIB. Începând cu 1998, metoda folosita este SEC 1995

Situatia economica generala la nivel intra-regional

In ceea ce priveste PIB per capita, judetul Dolj se situa în 2002 pe penultimul loc în clasamentul intra-regional, cu un PIB per capita de 19.8% si cu o productivitate a muncii reprezentând 20% din media comunitara. Cauza principala o reprezinta procentul mare de ocupare a fortei de munca în agricultura (48% în 2003). Pe de alta parte, judetul Dolj reprezinta principalul angajator regional (31% în 2003). Principalele puncte forte ale judetului sunt calitatea resurselor umane (68% din populatia regionala cu educatie tertiara), dinamica IMM-urilor (pe primul loc în clasamentul regional, atât ca numar, cât si ca ocupare a fortei de munca), precum si potentialul orasului Craiova de a deveni pol de crestere economica pentru întreaga regiune.

In judetul Olt 53% din forta de munca era angajata în agricultura în 2003, inregistrandu-se in 2002 cel mai scazut PIB per capita -17% din media comunitara si cea mai scazuta productivitate a muncii - 18% din media comunitara. Rata somajului, cea mai ridicata din toata regiunea (10,6% în 2003) ascunde populatia angajata artificial în agricultura, în ferme de subzistenta.

Judetul Gorj inregistra in 2002 PIB per capita si productivitatea muncii reprezentând în 2002 36% din media comunitara. Saltul în productivitate s-a datorat în principal pierderilor de locuri de munca din sectorul minier, rata somajului crescând pâna la 9,1% în 2003). În ciuda restructurarilor din sectorul minier, judetul Gorj are înca o proportie însemnata din populatie ocupata în industria extractiva (în 2003, 41.5% din populatia ocupata în industrie).

Si in judetul Mehedinti rata somajului are un nivel ridicat (8,8% in 2003), datorita restructurarilor din sectorul minier si prezentei scazute a IMM-urilor în judet; desi IMM-urile sunt principalii angajatori dintr-o economie, la nivelul judetului Mehedinti, prezenta acestora este cea mai redusa dintre toate judetele regiunii Sud-Vest Oltenia, ca numar de unitati si personal angajat. Din punct de vedere al PIB per capita si productivitatii muncii, Mehedinti se gaseste pe un nivel de mijloc în cadrul regiunii.

Judetul Vâlcea avea in 2002 un PIB per capita de 26% din media comunitara, determinat de un nivel al productivitatii muncii de 25%. Deoarece a trecut printr-un val de modernizare industriala, judetul Vâlcea a inregistrat in 2003 o rata a somajului mult superioara mediei nationale (9,2%). Dupa Dolj, aici se înregistreaza cea mai mare densitate a IMM-urilor. Principalul punct forte al judetului îl reprezinta turismul (în 2004, 80% din totalul înnoptarilor de la nivel regional aveau loc în Vâlcea).

Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia     reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale, fundamentala pentru dezvoltarea acesteia 71.57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici în 2001). Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Având în vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia în acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. Industria de energie electrica si termica, gaze si apa înregistreaza în ultimii ani pierderi de locuri de munca (de la 14% în 2000 la 10% în 2003), acest trend fiind mai pronunatat în judetele Dolj si Vâlcea si mai putin pronuntat în Mehedinti, unde fluctueaza. Procentul mare de populatie ocupata în acest sector în judetele Mehedinti (16% în 2003) si Gorj (14% în 2002) sunt consecinta ponderii importante a industriei energetice în economia acestor judete.

De asemenea, un barometru al evolutiei activitatilor economice ale unei regiuni este considerata a fi cantitatea de deseuri produsa intr-un interval de timp in regiunea respectiva, deoarece agricultura, industria si alte activitati social-economice reprezinta surse importante de generare a deseurilor; pe baza datelor statistice se calculeaza indicatorii care caracterizeaza presiunile pe care activitatile economice si sociale le exercita asupra mediului. In comparatie cu celelate regiuni de dezvoltare, Oltenia se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste cantitatea de deseuri municipale colectate.

Tab. 2. Cantitati de deseuri municipale colectate, pe regiuni de dezvoltare, in anul 2004

Sursa: Institutul National de Statistica, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului 2005

Zonele Defavorizate. În conformitate cu legea în vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost în mod special afectate de restructurarea industriala si în particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate în judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km patrati.

Albeni are o suprafata de 239 kmp cuprinzând ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18.000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la sfârsitul anului 2000. Zona depinde în special de industria grea: miniera, extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o suprafata de aprox. 384,6 kmp si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu un total de 14.000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. În anul 2000 somajul a fost de 37% din totalul populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 kmp si cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66.000 locuitori si o rata a somajului de 74% în anul 2000.

Toate zonele defavorizate au un statut special fiscal si ofera spatii si facilitati disponibile pentru investitori. In perioada aprilie 1999, când au intrat in vigoare Legea 20/1998 si OUG 24/1999 privind zonele defavorizate, un numar de 155 firme au beneficiat de facilitatile acordate (26 in zona Albeni, 25 in zona Schela si 85 in zona Motru-Rovinari), infiintandu-se un numar de peste 2500 noi locuri de munca (452 in zona Albeni, 203 in zona Schela si 1931 in zona Motru-Rovinari). Valoarea investitiilor in cele trei zone s-a cifrat la 160.341 milioane lei (40.980 milioane in Albeni, 51.223 milioane in Schela, respective 68.138 milioane lei in Motru-Rovinari). La ora actuala detin certificate definitive 71 agenti economici, in domeniile economice prioritare prevazute de legislatia in vigoare in zone defavorizate. Domeniile de activitate ale acestora sunt: industrie alimentara, productie materiale constructii, constructii, transport persoane si industrial, industria textila, reparatii utilaje si echipamente industriale, productie echipamente electrice si electrotehnice etc.

Printre firmele care detin certificat de investitor in zone defavorizate exista investitori straini (in special din Italia), care realizeaza produse pentru export, in special in tarile membre ale Uniunii Europene.

Repartizarea pe sectoare de activitate a agentilor ec. detinatori de certif. de investitor in zone defavorizate -OLTENIA

Sectorul Bancar.

Sectorul bancar din Romania este in plina reforma, dar anumite masuri vor trebui implementate pentru a aduce sistemul bancar la standardele Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut cateva imbunatatiri in ultimul timp, guvernul reusind sa privatizeze cea mai mare banca romaneasca: Banca Comerciala Romana.

Principalele banci românesti si straine active în Oltenia si cu o buna acoperire în toate judetele, sunt: Banca Comerciala Româna (BCR); BRD Group Societe Generale (Franta); Raiffeisen, (Germania); ABN AMRO (Olanda); Carpatica; Banca Ion Ţiriac; Finansbank; Mindbank; Banca Romexterra; Bancpost; Banca Transilvania; ProCredit Bank; ING Bank, Banca Romaneasca, Unicredit; OTP Bank, Banca; Eximbank, Hvb Bank.

Comportamentul financiar al populatiei si agentilor economici in profil teritorial

Sursa: Statistici BNR 2005

Numarul total de clienti ai bancilor in judetele regiunii Oltenia (decembrie 2005)

Sursa: Statistici BNR 2005

Poli de crestere economica

În urmatoare perioada, principala provocare pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice. Experienta altor state arata ca motorul regional de crestere economica este concentrat în anumiti poli de crestere, care pot fi de doua categorii:

economii de localizare (rezultând din concentrarea geografica a unor întreprinderi apartinând aceleiasi ramuri, deci între care exista legaturi de tipul input-output, incluzând si economiile de transfer/legatura) -clusterele publice sau private

economii de aglomerare (ca rezultat al asocierii geografice a unui numar mare de activitati economice care pot sa nu apartina aceleiasi ramuri, de ex. concentrarea unor elemente ce se constituie în avantaje pentru firme din diverse ramuri: transportul urban bine dezvoltat, piete ale muncii bine organizate, cu resurse de munca cu calificari variate, servicii guvernamentale, o gama larga de servicii de asistenta comerciala, financiara, contabila, juridica; dotarile de ordin social-cultural, infrastructura sanitara) - traditional, astfel de poli de crestere economica sunt orasele.

În timp ce economiile de localizare se pot constitui în poli de crestere industriala (acestia vor fi analizati în capitolul IV), economiile de aglomerare se constituie cel mai adesea în poli de crestere urbana.

Dezvoltarea regionala este în mod normal concentrata în jurul a cel putin unui oras mare pe regiune, iar în unele cazuri în jurul mai multor orase, datorita dificultatilor în dezvoltarea serviciilor de sprijin si a facilitatilor de orice fel. Polarizarea corespunde tuturor relatiilor asimetrice care leaga un centru de periferia sa si care plaseaza periferia într-o pozitie de dependenta fata de centru. Orasul este un loc de atractie si difuzie, având functia de stimulare a spatiului învecinat. Într-o structura teritoriala policentrica, specializarile si complementaritatile diferitelor centre urbane permit mai multor orase sa exercite functia de poli. Dezvoltarea regionala polarizata sau multi-polarizata ofera posibilitatea interconexiunilor geografice, tehnice si economice.

Potrivit studiului efectuat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cele patru capitale de judet Slatina, Târgu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Râmnicu-Vîlcea au relevanta locala însa nu reprezinta poli de crestere regionala, Craiova este singurul oras cu potential de transformare in pol de crestere economica pentru intreaga regiune, reprezentand atat un centru administrativ de decizie, cat si un important centru universitar.

În general, sistemul urban românesc înca suporta consecintele politicilor de industrializare socialista, care au dus la crearea unor centre urbane în mijlocul unor zone rurale fara nici un serviciu de baza si câteodata, si fara nici o resursa industriala. Azi situatia se prezinta în mod diferit, între cele care au înregistrat un succes si cele care se lupta înca cu statutul de oras. Principala problema a acestor centre urbane o reprezinta nivelul scazut al infrastructurii urbane - doar facilitati de baza precum sanatatea si educatia au fost dezvoltate, în schimb aspectele de mediu urban (apa, canalizare, o structura rutiera modernizata) au fost neglijate. Totodata, nu s-a facut nici un efort privind ceea ce se numeste dezvoltarea unei "culturi urbane".