Parcul National Retezat
Cu cele 60 de varfuri care depasesc 2200 m,
Muntii Retezat pastreaza in caldarile sale zapada pana in vara. Sunt formati
din cativa munti mai mici si din masivul cristalin-granitic Retezatul Mare.
Vegetatia zonei calcaroase e diferita de cea din zona cristalina a Retezatului.
Masivul este despartit in doua siruri paralele de Valea Lapusnicului si de cea
a Raului Barbat. Singura punte de legatura 12512e48m dintre cele doua lanturi este
Custura Papusii, creasta ce se ridica brusc cu 800 m. "Format din
cristalinul autohton, cu puternice intruziuni granitice, care au fost acoperite
pe marginea de sud (Retezatul Mic) de calcare mezozoice, Retezatul a fost
inconjurat pana tarziu in Neogen de golfuri de mare". Clima subtropicala a
permis existenta unor plante vesnic verzi.
Aceasta se oglindeste in zacamintele de lignit (Sequoia, Taxodium - acum
disparute din Europa, altele care se mai gasesc doar in zona mediteraneana -
Smilax, Pterocarya). Disparitia acestei flore se datoreaza perioadelor
glaciare, cand, la inaltimi de 1600-1900m se aflau ghetari numerosi cu lungimi
de 9-10 km. "Pe vechea platforma de micasisturi, masele enorme de zapada
inghetata au scobit imense caldari, uriase circuri glaciare din care limbile
ghetarilor porneau spre vale ca niste fluvii imense". Relieful a fost
modelat nu numai de ghetari ci si de vreme. Podoaba Retezatului sunt iezerele
(82 la numar): Bucura, Zanoaga, Galesul, Balea, Taul Mare etc. Din aceste
lacuri "pornesc torente puternice ce sar peste praguri si-si involbureaza
apele in cascade impresionante" (Ciumful Mare, 150m).
In zona calcaroasa a muntelui principalele atractii sunt: "avenul Piule,
cu fundul captusit cu zapada, pesterile din Dilma cu Brazi, una interesanta
prin fauna rara, alta prin formatiunile ei de gheata, si mai ales Piatra
Iorgovanului, care poarta numele unui erou de legenda". "Masivul
inalt si compact, cu ploi abundente si zapezi ce dainuiesc mai mult de jumatate
de an, infundand vaile si netezind paisajul stancos, nu este accesibil in
timpul iernii decat schiorilor". In cele 2-3 luni de vara Retezatul este
invadat de vegetatie caracteristica. Sunt 320 de specii de plante: 46% o
formeaza speciile europene si eurasiatice, 22,51% flora alpina (bulbii de branduse
sunt multi) si circumpolara, 15,41 endemisme carpatice si restul apartinand
altor centre genetice.
Monotonia padurilor de foioase (fag si carpen) ce "imbraca poala
muntelui" este intrerupta de trunchiurile albe de mesteacan care apar si
in zone specifice pentru molid (Stanisoara, 1825m). Pe vai se intalnesc
"zavoaie compacte" de anin, molidisurile sunt amestecate cu fagul sau
alte specii lemnoase si arbusti. "Comoara floristica de la locul de
intalnire dintre molid si pin pitic este Hieracium". Jneapanul se amesteca
cu poienile inierbate iar zimbrul insoteste jnepenisul de la 1550 pana spre
2000m.
In luminisurile padurilor mixte se intalneste captalanul iar in zonele
defrisate s-au instalat zmeurisurile. Pe Varful Coltului (2281m) se intalnesc
orhidee si rogoaze alpine. Fauna este reprezentata de cerbi (pe cale de
disparitie), caprioare, mistreti ce se intalnesc in poienile din apropierea
stanelor. Ursii se simt in largul lor in Retezat, rasul isi are salasul tot
aici, dar mamiferul caracteristic ramane capra neagra. Printre cei care
populeaza parcul national se numara vulturi (plesuvi, suri si bruni), acvile si
cocosi de munte.
Ultimul exemplar de zagan a fost impuscat in 1894. Se mai intalnesc, de
asemenea, pastravi in apele repezi de munte, serpi veninosi (vipere) si insecte
diverse. Naturalistii romani au cerut in 1928 la primul lor congres de la Cluj,
infiintarea Parcului National, dar rezervatia fiinteaza legal din 1935 si are o
suprafata de 13 mii ha. Inima rezervatiei este circul glaciar al Bucurei, unde
s-a realizat in 1955 o zona stiintifica (rezervatie integrala), in care
pasunatul, pescuitul, vanatoarea si exploatarea forestiera sunt interzise.
|
