Particularitatile regiunilor muntoase
1. Influenta exercitata de terenul muntos asupra actiunilor de lupta
2. Scurta privire asupra reliefului patriei noastre
3. Structura stīncilor
4. Clasificarea reliefului muntos
5. Particularitatile aerului, climei, conditiilor meteorologice si vegetatiei
6. Semnele de schimbare a timpului, ecoul si īnselarea optica
desi pe creasta muntilor aerul este mai putin dens, iar caldura, datorita razelor soarelui, mai mare, totusi termometrul indica temperaturi cu mult mai coborīte decīt cele de la poalele muntelui;
vulturii plutesc fara sa dea din aripi;
trasnetul cade mai ades pe terenurile argiloase decīt pe cele calcaroase;
stejarul este īntotdeauna atins de trasnet, fagul aproape niciodata;
brazii ne apar uneori de cīteva ori mai īnalti decīt sīnt īn realitate;
primavara, gheturile de pe lacurile alpine apar ca suspendate īn aer;
curcubeul apare uneori dublu si are culorile inversate īn cel de-al doilea cerc;
la unele bifurcatii de drumuri (poteci) poti striga oricīt de tare, sunetul vocii nu se aude nici pīna la 30 de metri.
Cīnd cerul se īnnoreaza brusc din toate partile si norii stau parca nehotarīti, se apropie furtuna.
Daca se apropie furtuna, roua diminetii se usuca tīrziu.
Vizibilitatea redusa, cīnd timpul este frumos, se datoreste vaporilor de apa care īncep sa se condenseze, prevestind ploaie.
Daca sunetele īndepartate se aud surprinzator de clar īnseamna ca īn aer sīnt multi vapori de apa, deci se anunta vreme ploioasa.
Īnainte de īnrautatirea vremii plantele si animalele se comporta astfel:
Corbii se rotesc īn stol grupat, agitat si croncanesc des; cīinii ciobanesti parasesc turma si fug la stīna; mistretii, cerbii si caprele coboara si se afunda īn padure; vitele se agita, fiind muscate de insecte; pasarile mici se ascund īn crapaturile stīncilor, iar rīndunelele zboara aproape de pamīnt; furnicile intra īn musuroaie, albinele se īntorc [a urdinis, porumbeii la cuib; broastele ies pe mal si oracaie, iar pestii sar din apa; insectele se agita si pisca mai tare ca de obicei.
Trifoiul īsi īnalta tulpina; īnainte de furtuna iarba miroase puternic.
Cīnd ceata uscata miroase a fum, vremea ramīne buna.
Fumul care se ridica vertical, spre īnaltul cerului, īnseamna timp frumos.
Plantele īsi deschid florile.
vīntul (directia si intensitatea);
norii (forma, directia si viteza cu care se deplaseaza);
precipitatiile (aspectul si cantitatea lor);
alte īnsemnari;
prevederea vremii pe baza datelor culese, verificarea ei īn ziua urmatoare.
adierea slaba (vīnt slab), cīnd viteza medie este de 2-3 m/s. Ramurile subtiri ale copacilor se misca usor, frunzele freamata; pīnza fanionului fīlfīie īncet si se īndeparteaza de bat, flacara chibritului se stinge repede; batista flutura si se desface usor; iarba se leagana. Presiunea atmosferica este de 0,5 kg/m2;
vīntul potrivit (moderat) are viteza medie de 4-6 m/s. pīnza fanionului sta desfasurata si flutura; iarba se īnclina pīna la pamīnt; tufisurile se leagana; crengile subtiri se īndoaie, dar frunzele flutura puternic. Presiunea atmosferica este de 4 kg/m2
vīntul puternic are viteza medie de 8-12 m/s. Pīnza fanionului flutura cu zgomot si sta orizontala; batista se smulge din mīna; iarba se īntinde la pamīnt; tufisurile se īnclina; copacii se clatina; vīntul zguduie puternic corturile. Presiunea atmosferica este de 11 kg/m 2;
furtuna are viteza medie de 21 m/s, copacii mari se rup; vīntul strica acoperisurile;
furtuna puternica are viteza medie de 24 m/s, acoperisurile sīnt smulse; copacii se frīng sau sīnt scosi din radacini. Presiunea atmosferica este de 47 kg/m 2;
vijelia are viteza medie de 28 m/s. Provoaca īntotdeauna distrugeri mari. Presiunea atmosferica este egala cu 64 kg/m 2.
|
