Particularitatile regiunilor muntoase
1. Influenta exercitata de terenul muntos asupra actiunilor de lupta
2. Scurta privire asupra reliefului patriei noastre
3. Structura stîncilor
4. Clasificarea reliefului muntos
5. Particularitatile aerului, climei, conditiilor meteorologice si vegetatiei
6. Semnele de schimbare a timpului, ecoul si înselarea optica
desi pe creasta muntilor aerul este mai putin dens, iar caldura, datorita razelor soarelui, mai mare, totusi termometrul indica temperaturi cu mult mai coborîte decît cele de la poalele muntelui;
vulturii plutesc fara sa dea din aripi;
trasnetul cade mai ades pe terenurile argiloase decît pe cele calcaroase;
stejarul este întotdeauna atins de trasnet, fagul aproape niciodata;
brazii ne apar uneori de cîteva ori mai înalti decît sînt în realitate;
primavara, gheturile de pe lacurile alpine apar ca suspendate în aer;
curcubeul apare uneori dublu si are culorile inversate în cel de-al doilea cerc;
la unele bifurcatii de drumuri (poteci) poti striga oricît de tare, sunetul vocii nu se aude nici pîna la 30 de metri.
Cînd cerul se înnoreaza brusc din toate partile si norii stau parca nehotarîti, se apropie furtuna.
Daca se apropie furtuna, roua diminetii se usuca tîrziu.
Vizibilitatea redusa, cînd timpul este frumos, se datoreste vaporilor de apa care încep sa se condenseze, prevestind ploaie.
Daca sunetele îndepartate se aud surprinzator de clar înseamna ca în aer sînt multi vapori de apa, deci se anunta vreme ploioasa.
Înainte de înrautatirea vremii plantele si animalele se comporta astfel:
Corbii se rotesc în stol grupat, agitat si croncanesc des; cîinii ciobanesti parasesc turma si fug la stîna; mistretii, cerbii si caprele coboara si se afunda în padure; vitele se agita, fiind muscate de insecte; pasarile mici se ascund în crapaturile stîncilor, iar rîndunelele zboara aproape de pamînt; furnicile intra în musuroaie, albinele se întorc [a urdinis, porumbeii la cuib; broastele ies pe mal si oracaie, iar pestii sar din apa; insectele se agita si pisca mai tare ca de obicei.
Trifoiul îsi înalta tulpina; înainte de furtuna iarba miroase puternic.
Cînd ceata uscata miroase a fum, vremea ramîne buna.
Fumul care se ridica vertical, spre înaltul cerului, înseamna timp frumos.
Plantele îsi deschid florile.
vîntul (directia si intensitatea);
norii (forma, directia si viteza cu care se deplaseaza);
precipitatiile (aspectul si cantitatea lor);
alte însemnari;
prevederea vremii pe baza datelor culese, verificarea ei în ziua urmatoare.
adierea slaba (vînt slab), cînd viteza medie este de 2-3 m/s. Ramurile subtiri ale copacilor se misca usor, frunzele freamata; pînza fanionului fîlfîie încet si se îndeparteaza de bat, flacara chibritului se stinge repede; batista flutura si se desface usor; iarba se leagana. Presiunea atmosferica este de 0,5 kg/m2;
vîntul potrivit (moderat) are viteza medie de 4-6 m/s. pînza fanionului sta desfasurata si flutura; iarba se înclina pîna la pamînt; tufisurile se leagana; crengile subtiri se îndoaie, dar frunzele flutura puternic. Presiunea atmosferica este de 4 kg/m2
vîntul puternic are viteza medie de 8-12 m/s. Pînza fanionului flutura cu zgomot si sta orizontala; batista se smulge din mîna; iarba se întinde la pamînt; tufisurile se înclina; copacii se clatina; vîntul zguduie puternic corturile. Presiunea atmosferica este de 11 kg/m 2;
furtuna are viteza medie de 21 m/s, copacii mari se rup; vîntul strica acoperisurile;
furtuna puternica are viteza medie de 24 m/s, acoperisurile sînt smulse; copacii se frîng sau sînt scosi din radacini. Presiunea atmosferica este de 47 kg/m 2;
vijelia are viteza medie de 28 m/s. Provoaca întotdeauna distrugeri mari. Presiunea atmosferica este egala cu 64 kg/m 2.
|
