Pericolele in munti

geografie

cînd caderea se produce în pereti cu înclinatie medie militarul trebuie sa se lase sa alunece pe fete, întrucît frecarea micsoreaza viteza de cadere. În pereti verticali militarul, constient ca se desprinde de pe punctele de sprijin, va executa un salt înapoi, apasînd puternic cu picioarele în stînca, descriind în cadere un arc de cerc, cu spatele spre vale, si va ateriza pe picioare cît mai elastic, sprijinindu-se în mîini. Conditia principala în acest caz este însa ca asigurarea sa fie perfecta. Dupa cadere, militarul care asigura va aduce la sine pe cel cazut sau îl va coborî cu frînghia pîna cînd va atinge o platforma pe care sa poata ramîne. În nici un caz nu trebuie lasat mult timp suspendat în frînghie, întrucît aceasta îl oboseste peste masura si este posibil sa fie sufocat de frînghie;

în cazul alunecarii pe o panta de zapada sau gheata cel mai important lucru pentru un militar este sa nu scape pioletul din mîna. De asemenea, indiferent de pozitia în care a ajuns, se va întoarce, prin diferite miscari ale corpului, cu fata în jos si dupa aceea va înfige usor ciocul pioletului în zapada, ajungînd, prin apasarea treptata a acestuia în panta, la pozitia de alunecare cu picioarele înainte. Apoi, presînd puternic cu greutatea întregului corp pe piolet, va înfige ciocul mai adînc, iar alunecarea va fi oprita. Daca militarul are coltarii în picioare, îi va ridica de pe suprafata de alunecare, pentru a evita agatarea lor si rostogolirea sa.

cel care asigura trece repede frînghia în jurul pioletului si îl înfige adînc în zapada, apasîndu-l cu toata greutatea corpului; atunci cînd aceasta manevra nu reuseste (zapada este prea afînata si nu tine sau pioletul nu a patruns datorita ghetii) sau cînd cel care asigura nu poate sa-si treaca frînghia pe deasupra umerilor, el trebuie sa-si retina tovarasul tragînd direct de frînghie, încercîndu-se toate mijloacele, în asa fel, încît cel care a cazut sa nu cada mai jos, spre fundul cornisei. Pentru aceasta, chiar daca socul a fost violent si cel care asigura se gaseste aruncat la pamînt si chiar antrenat în alunecare, el trebuie sa caute sa-si întepeneasca corpul într-o fisura, sa se agate de sol, sa batatoreasca zapada pentru a avea un sprijin, luptînd cu toate fortele pentru a-si retine tovarasul (se foloseste de piolet pentru a frîna alunecarea asa cum s-a aratat mai sus; daca dispune de schiuri, le asaza în unghi drept în raport cu directia de tractiune);

daca cel care asigura a reusit sa retina singur pe cel cazut în cornisa, cel de-al treilea militar se deplaseaza prudent, sondînd cu pioletul, si asigura marginea cornisei sa nu se rupa, iar frînghia sa nu se afunde prea mult în zapada; pentru aceasta introduce pe marginea cornisei, sub frînghie, un obiect (schiurile, lopata, ranita, echipamentul etc.);

apoi se îngrijesc.de starea celui cazut; i se arunca frînghia de asigurare, scarita si bucla; se controleaza rezistenta locului unde urmeaza sa se efectueze operatia de salvare, iar dupa ce accidentatul a fost asigurat se face o recunoastere a cornisei, pentru a se stabili daca cel cazut se poate salva singur (asigurat de sus cu ajutorul pioletului si al coltarilor, el poate iesi cu propriile forte din cornisa sau, lasîndu-se pe fundul acesteia, poate iesi prin alta parte);

daca cel cazut nu se poate descurca prin propriile forte si mijloace, el este ajutat de restul militarilor din echipa; mai întîi se încearca procedeul cel mai simplu, tragerea directa cu ajutorul frînghiei de alpinism; în acest caz cel cazut trebuie sa ajute actiunea saltîndu-se prin forta bratelor si cu ajutorul nodului Prusik. Daca salvarea nu da rezultate prin tragerea directa, se face uz de o frînghie de alpinism care se pune în doua, la mijlocul ei avînd o carabiniera, de care se leaga militarul cazut în cornisa (dupa ce frînghia este lansata în cornisa);

daca se considera necesar ca cel cazut sa fie scutit de anumite greutati, se pot recupera la început schiurile, betele, armamentul si eventual ranita;

eficacitatea salvarii depinde de multe ori de rapiditatea cu care se executa; trebuie sa se tina seama ca cel cazut poate uneori sa fie ranit si atunci va fi necesar ca unul din militari sa coboare în cornisa, sa-l asigure, sa-i acorde primul ajutor si sa-i ia armamentul si celelalte obiecte mai grele; dupa aceea, împreuna cu ceilalti militari din echipa (grupa), îl scoate pe cel cazut, cu ajutorul frînghiei duble.