Pestera Arnautilor
Date istorice. A fost explorata in 1967 de catre un grup de cercetatori de la Institutul de speologie din Bucuresti (Doina Zincenco, D. Dancau, V. Decu si I. Tabacaru) si cartata de catre V. Decu.
Localizare si cale de acces. Pestera se afla in capatul nordic al masivului Stogu-Vinturarita 414j92e , in versantul drept al Cheilor Minzului (sau Olanesti), la 1000 m alt. (60 m diferenta de talvegul vaii (vezi fig. 155 si traseul 1).
Descriere. Lungimea retelei de culoare a acestei pesteri atinge 150 m. Deschiderea, mare (24/ 10 m) si orientata nord-vest, se observa de jos, fiind amplasata pe un perete destul de abrupt. Pestera este alcatuita dintr-un culoar dezvoltat aproape in linie dreapta, ascendent pe primii metri, ulterior orizontal, mai larg la inceput, apoi se ingusteaza si tavanul coboara treptat inspre fund. Prezinta doar un mic diverticul lateral inspre deschidere, care se desface din peretele sting. In prima parte, culoarul principal este dezvoltat pe fata de strat, apoi pe o diaclaza cu profil de triunghi echilateral (fig. 157).
Peretii sint acoperiti cu putine formatiuni concretionare si aceasta in special in partea a doua, terminala, a culoarului. Pe podea exista numai citeva domuri foarte scunde, in rest ea este acoperita cu mult material elastic si cu praf de argila de decalcifiere si de mondmilch.
Este o pestera rece (6°C in iulie 1966, in aer, si 5,5°C, in apa), destul de umeda in portiunea finala (unde se pot gasi si citeva bazinase cu apa) si lipsita de curenti de aer.
Din punct de vedere faunistic, Pestera Arnautilor este saraca, cu putine resurse trofice. Ca elemente strict cavernicole s-au descoperit aici doua specii de miriopode diplopode (Dacosoma motasi) si chilopode (Lithobius decapolitus). Ambele specii sint prezente prin foarte putini indivizi.
Impreuna cu Pestera cu Lapte din acelasi masiv si cu pesterile din Cheile Comarnicilor (masivul Stogsoarele), Pestera Arnautilor formeaza nucleul de pesteri cel mai estic din Carpatii Meridionali, in care se mai gaseste fauna troglobionta. Din punct de vedere turistic 'ea se incadreaza in complexul atit de frumos al Cheilor Minzului.
Conditii de vizitare. Pestera se parcurge usor, fara un echipament special, doar cu mijloace proprii de iluminare. Mai greu este urcusul pina la deschiderea pesterii, versantul fiind foarte abrupt.
|