Pestera Calului
Date istorice. Cele mai importante date despre aceasta pestera, cunoscuta si sub numele de Pestera nr. 8 din Cheile Virghisului, ne-au ramas de la O. Balazs (1868), F. Podek (1911) (care a facut primele sondaje in pesterile din Cheile Virghisului), F. Haz si K. Jodal (1911) si In special de la Tr. Orghidan si Margareta Dumitrescu, care au publicat in 1963 o descriere ampla si 959c21j o schita completa a acesteia.
Localizare si cale de acces. Pestera Calului este situata pe malul drept al Virghisului, la 80 m in amonte de podul nr. 10 si 60 m de Pestera Mare de la Meresti. Calea de acces este aceeasi ca si pentru pestera descrisa anterior. Altitudine circa 600 m, la 6 m deasupra talvegului vaii (fig. 170).
Descriere. O deschidere mare (de 10 m largime si 6,5 m inaltime), vizibila din drumul care strabate defileul, conduce intr-o retea de goluri subterane lunga de 220 m. Mai exista o deschidere, dar mult mai mica si situata mai in amonte (fig. 172).
Fig. 172. Pestera Calului (nr. 133), dupa Tr. Orghidan si M.Dumitrescu. 1963, modificata,
Pestera incepe cu galeria A, orientata inspre vest si lipsita de concretiuni, care dupa circa 30 m se uneste cu un culoar mai ingust, prin care se poate ajunge la cea de a doua deschidere a pesterii. Dupa circa 80 m se trece in a doua galerie, B, orientata inspre nord si frumos impodobita cu domuri, gururi, scurgeri parietale, stalactite si stalagmite colorate in nuante de galben-brun si roscat pina la negru. La inceput se inainteaza mai greu, deoarece tavanul se lasa pina la 0,60 m, apoi acesta se inalta pina la 6 m. In fundul galeriei, o scurgere masiva in panta puternica, acoperita cu argila umeda, impiedica inaintarea. Exista in aceasta galerie bazine si gururi pline cu apa. Ca si in galeria A, au fost executate si aici sondaje in podea. Culoarul C, bogat concretionat, se termina cu o diaclaza ingusta prin care nu se poate inainta.
Este o pestera relativ calda (9°C in profunzime, in august 1957), foarte umeda si ventilata de curenti de aer doar in zona intrarii. Un zgomot continuu, care ar putea fi produs de un curs de apa subteran se aude spre fundul pesterii.
Resursele alimentare sint relativ sarace, iar fauna este ceva mai abundenta doar in zona intrarii. In profunzime s-au gasit citeva colembole, putini acarienii; un Ischyropsalis dacica, citeva araneide (ca Micrargus herbigradus) si unele diptere. Nici una dintre speciile colectate nu este troglobionta.
Numeroase resturi scheletice fosile si actuale, ca si unele resturi de ceramica neolitica si recenta au fost gasite la suprafata podelei din galeria B.
Conditii de vizitare. Sint necesare doar mijloace proprii de iluminare.
|
