Pestera Galatiului
Date istorice. Intrarea este cunoscuta de ciobanii crasoveni si sub numele de Gaura lui Ecob. A fost explorata in 1963 de A. Negrea si St. Negrea care ridica planul topografic si efectueaza cercetari extensive.
Localizare si cale de acces. Comuna Carasova (jud. Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Cheilor Girlistei, in locul d 616c25g enumit "al Galatiului'. Plecind din Carasova se merge pe drumul Aninei cale de 5 km pina "La Cruce' (borna km 19); de aici 550 m pe un drum de carute, la dreapta, printre "ogoare, pina deasupra abruptului cheilor; se coboara printre tufe de liliac circa 40 m pina la intrarea in pestera (dificil de gasit fara calauza). Se poate ajunge la pestera si pornind din Anina sau Girliste (vezi traseul 3 si fig. 66). Altitudine 362 m; circa 40 m deasupra albiei piriului .
Descriere. Pestera mijlocie (192 m), usor descendenta, cu portiuni ascendente, fosila, formata de apa de infiltratie pe un sistem complicat de diaclaze care se intretaie in unghiuri variate in calcare stratificate, cu intercalatii de silex. Se pare ca odinioara apa forma un curs subteran, afluent al Girlistei. Pestera se compune din doua sisteme, cu doua intrari separate, legate printr-o galerie ingusta dar inalta (7m). Intrarea principala (I) conduce intr-o galerie larga si inalta de pina la 11 m, luminata pe primii 25 m si In care apa picura din numeroase stalactite. Peretii din zona luminata difuz sint inverziti de alge si de muschi matasosi datorita umezelii mari. inaltimea tavanului scade pe masura ce inaintam si aspectul de diaclaza se estompeaza din cauza bogatelor concretiuni, pe alocuri imbatrinite: stalactite, scurgeri parietale fine sau proeminente, baldachine, gururi mici sau mari, stalagmite si coloane. Intrarea secundara (II) conduce intr-un sistem de galerii inguste, dar la fel de inalte ca in cel principal. In acest sistem, ca si in galeria de legatura, domina formele de coroziune a apei (hieroglife, septe si cupole). Pe podeaua pesterii exista multa argila, peste care s-a depus un strat gros pina la 20 cm format din dejectii de capra si guano vechi, iar la intrare si din sol de padure (fig. 79).
Fig. 79. Pestera Galatiului (nr. 60), cartata de St. Negrea si A. Negrea, din St. Negrea & al., 1965, simplificata.
Pestera calda (10,2°C in iulie), foarte umeda (100%), parcursa de curenti puternici intre cele doua deschideri.
Fauna parietala, concentrata in zona neluminata a galeriei principale, ferita de curenti, se compune vara mai ales din diptere (Leria captiosa) si din lepidoptere variate. Pe planseu se remarca Lithobius dacicus, specie troglobionta oarba si aproape depigmentata.
Conditii de vizitare. Pestera neocrotita si neamenajata, vizitata rareori de ciobani care intra cu oile si caprele in zona luminata. Se poate patrunde in interior doar cu o lanterna, fara echipament special. Timp de vizitare: 1/2 ora.
|
