Pestera Gura Ponicovei
Date istorice. Pestera a fost cunoscuta dintotdeauna locuitorilor Clisurii, care ii mai zic uneori Pestera Ponicova sau Pestera de la Gura Apei si chiar Pestera Liliecilor daca se refera numai la Galeria Liliecilor si la Sala Mare, mai des vizitate de turisti. Primele cercetari, de natura geologica, dateaza de acum un secol (M. Munk, 1872 232j95c ), iar cele dintii indicatii faunistice, de acum citeva decenii (R. Jeannel, 1929). In 1962-1963, St. Negrea impreuna cu A. Negrea si L. Botosaneanu ridica primul plan topografic al pesterii si incep cercetari extensive organizate, iar in anii 1965-1969 primii doi efectueaza un studiu intensiv asupra biocenozelor cavernicole. In 1966-1967,1.Povara, N.Schmidt si A. Petcu intocmesc primul profil al pesterii.
Localizare si cale de acces. Pestera este sapata in versantul sting al Dunarii, in Cazanele Mari (Ciucaru Mare). Pentru calea de acces vezi traseul 3 si fig. 100. Altitudinea absoluta la resurgenta este de 62 m, iar cea relativa a devenit negativa dupa crearea lacului de baraj.
Descriere. Este cea mai importanta pestera din Defileul Dunarii, partial fosila, partial subfosila, formata In cea mai mare parte pe sistem de diaclaze si mai putin pe fete de strat in calcare tithonice si neocomiene. Ea reprezinta o strapungere hidrologica realizata de piriul Ponicova in Ciucaru Mare. intr-o prima faza Ponicova curgea spre Dunare prin saua din Poiana Popii. Paralel cu adincirea Dunarii, piriul a inceput sa sape in fisurile calcarelor cretacice si, parasindu-si cursul de suprafata, s-a adincit in masiv strapun-gindu-1 printr-un sistem de galerii etajate, cea mai veche fiind Galeria Concretiunilor. Astfel s-a format in postlevantin o captare epigenetica (fig. 103).
Sosind la pestera prin Cheile Ponicovei putem intra mai intii prin larga si inalta deschidere a Galeriei Ogasului Ponicova. Dupa ce escaladam enormele blocuri de prabusire existente mai ales la inceputul galeriei inaintam aproape jumatate de kilometru pe sub tavanul inalt pina la 26 m, la lumina difuza care patrunde foarte adinc in interior. inainte de iesire dam de apa lacului de baraj care patrunde prin deschiderea "de la resurgenta', inundind galeria pina aproape de putul-ponor (la cota maxima!). La viiturile mari, piriul Ponicova vine cu furie, patrunde In acest urias tunel natural, lasind lemnele si crengile carate printre stincile prabusite si se varsa in apa lacului. De cele mai multe ori, el nu ajunge la lac, ci dispare prin ponoarele din galerie. Pe timp secetos piriul dispare in albie inainte de intrarea in pestera, in galerie apa raminind doar prin marmite. Pentru a patrunde in partea cea mai frumoasa a pesterii, inainte de a ajunge la jumatatea "tunelului' urcam o panta destul de abrupta de circa 30 m, pina sub niste uriase anemolite care spinzura din tavan; aici se afla Galeria Concretiunilor, care se continua printr-un sistem de galerii mai mici. inainte de prima bifurcatie dam de Sala Coloanelor, unde mina maiastra a naturii a inghesuit toate comorile concretionare care impodobesc o pestera. Aceste comori sint inca aproape intacte, galeria fiind rar vizitata din cauza piriului subteran, prezent in cea mai mare parte a anului. Pestera mai are inca un sistem superior, de asemenea fosil; este vorba de cel accesibil prin Galeria Liliecilor, singurul in care grupele de turisti erau conduse inainte de formarea lacului de baraj. Pornind tot din Cheile Ponicovei, de linga intrarea prin "tunel', urcam panta de grohotis din dreapta pina sub o scara de lemn (care inlesneste urcusul in Poiana Popii), unde prindem la stinga o potecuta pe brina care ne duce la intrarea in Galeria Liliecilor. Aceasta galerie se deschide intr-o sala enorma, lunga de peste 100 m, lata de vreo 60 m si inalta de peste 30 m. Pe podeaua ei exista blocuri de prabusire, gropi, concretiuni si movile de guano provenit de la niste colonii de lilieci relativ mari. Din aceasta sala se poate patrunde intr-un sistem de diaclaze, in panta si plin de argila apartinind Galeriei cu Argila. Tot de aici se desface Galeria Scarii, care ne conduce deasupra Galeriei Ogasului Ponicova. Mentionam ca prepeleacul din apropierea deschiderii Galeriei cu Argila nu duce nicaieri, sus existind doar o nisa cu guano.
Pestera calda (peste 11 °C in intervalul iunie-octombrie), umeda (94-100% in profunzimea galeriilor), parcursa de curenti care uneori sint destul de puternici.
Fig. 103. Pestera Gura Ponicovei (nr. 79), cartata de St. Negrea, din St. Negrea si A. Negrea, 1969, completata.
Aceasta pestera se remarca prin dimensiunile sale si prin diversitatea problemelor pe care le ridica sistemul ei complicat de galerii si sali. Ea prezinta insa interes si din punct de vedere biospeologic, paleontologic si arheologic. In zona intrarilor ne retin atentia numeroasele pinze tesute de paianjeni, in special de Nesticus cellulanus si Meta merianae. In Sala Mare, in jurul movilei de guano si pe pereti, roiesc diptere guanofile (Chiro-myia flava si Heteromyza atricornis). Pe guanoul plin de acarieni (printre care Nenteria banatica si Trichouropoda orbicularis) alearga niste gindaci mari si negri (Laemostenus punctatus) sau se asaza mici fluturi (Niditinea fuscipundella). Pe podeaua lipsita de guano din sala, cit si in galeriile fosile ne mai atrag atentia specii ca Mesoniscus graniger, Androniscus roseus roseus, Brachydesmus troglobius, Glomeris pustulata, Trachysphaera costata Harpolithobius anodus, Lithobius, agilis pannonicus si Harpolithobius anodus dentatus ; ultima este troglobionta, gasita doar aici si intr-o pestera din Iugoslavia. In afara de citeva "cimitire' de oase recente s-au descoperit si resturi scheletice subfosile de Myotis bechsteini (specie foarte rara la noi si in restul Europei) si chiar fosile de Ursus spelaeus si Crocuta spelaea. In Sala Mare s-a gasit un fragment de ceramica hallstattiana cu caneluri.
Conditii de vizitare. Pestera se afla in perimetrul Rezervatiei "Cazanele Dunarii' ; nu este amenajata (exista doar o scara putreda intre Galeria Ogasului Ponicova si Galeria Scarii), practic nedegradata si mult mai putin vizitata dupa crearea lacului de baraj. S-a pus problema ocrotirii si amenajarii turistice a acestei pesteri, care a fost declarata rezervatie speologica judeteana. Practic, amenajarea va fi posibila dupa ce noua sosea care se construieste in defileu va fi legata de pestera. Pina atunci se recomanda vizitarea in gupuri conduse de un ghid avind lampi si, in caz ca piriiasul este prezent, cizme lungi de cauciuc. Timp de vizitare a intregii pesteri, 2 - 3 ore.
|
