Pestera Hotilor
Date istorice. Pestera a fost locuita inca din paleoliticul mijlociu si, desigur, cunoscuta si de romani, care au construit in imediata apropiere vestitele lor "Thermae Herculi ad Mediam'. Dupa cum atesta 414g63e nenumaratele inscriptii care acopera peretii afumati ai galeriilor si salilor luminate difuz, pestera constituie un obiectiv turistic inca de la inceputul secolului XIX (cea mai veche iscalitura este din, 1820). Autorul acestor rinduri (St. Negrea) a descoperit printre ele iscalitura istorica a lui N. Golescu ("ministrul dinlauntru' al guvernului revolutionar din 1848), alaturi de cea a lui P. Ghica (probabil din familia Ghiculestilor), datate 1836. Din pacate, in 1972 nu mai erau vizibile, fiind astupate de vopsea si iscalituri proaspete. In zilele noastre pestera este bine cunoscuta tuturor locuitorilor orasului sub numele de Gaura Tilharului sau Gaura Hotilor; ea este insa prezentata numerosilor turisti si celor veniti la bai prin table indicatoare si reclame sub numele de Grota Haiducilor. Prima descriere apare in cartea lui Griselini din 1780. Cele dintii cercetari stiintifice au fost facute deM. Munk (1872, geologie), B. Milleker (1894, arheologie) si K. W. Verhoeff (1897, fauna). In 1929, R. Jeannel si E. Racovita dau in "Biospeologica' o sumara descriere sub numele de Gaura Tilharului. In 1961 - 1962 St. Negrea impreuna cu A. Negrea si L. Botosaneanu au ridicat planul topografic al pesterii si au intreprins cercetari extensive. In ultimii ani (1966- 1972) s-au efectuat cercetari ecologice (A. Negrea si St. Negrea) si arheologice ample (C. S. Nicola eseu-Plopsor si colectivul). S-a propus organizarea unui muzeu in pestera. Daca se va realiza, ar fi pacat ca "expozitia' de iscalituri sa dispara.
Localizare si cale de acces. Baile Herculane (jud. Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Vaii Cernei, la 186 m alt. si situata la numai 600 m distanta de statuia lui Hercule (vezi traseul nr. 2 si fig. 105).
Descriere. Pestera mijlocie (143 m), practic orizontala, fosila, dezvoltata pe un sistem de diaclaze care se intretaie in diferite unghiuri in calcare de virsta malm-neocomiana (fig. 109).
Datorita celor trei deschideri, pestera este luminata direct sau difuz, cu exceptia Galeriei cu Gururi, care este obscura. Deschiderile comunica intre ele prin galerii nu prea inalte (2-4 m) siprevazute cu citeva hornuri. Galeria cu sapaturi continua cu o sala inalta de pina la 13 m, locuita de o colonie de lilieci, din care se poate trece aplecat in diaclaza Galeriei cu Gururi, a carei inaltime scade treptat spre fund. Aici exista niste gururi pline uneori cu apa de infiltratie. Tavanul si peretii pesterii prezinta ici-colo concretiuni banale, degradate aproape in intregime. Peste tot pe podea se gasesc depozite masive de argila amestecata cu pamint, batucite de miile de vizitatori.
Fig. 109. Pestera Hotilor (nr. 84), cartata de St. Negrea, din L. Botosaneanu & al., 1967, simplificata.
Pestera calda (9-15°C la gururi in iunie-decembrie), umeda si strabatuta de curenti intre cele trei deschideri.
Desi nu are nimic atractiv in afara de peretii incarcati cu inscriptii (unele cu embleme si chenare artistic mestesugite in culori, altele de o reala valoare istorica), pestera prezinta un interes deosebit pentru fauna sa si pentru documentele arheologice din umplutura. Fauna terestra contine trei specii troglobii si endemice Trichoniscus inferus, Trichopohydesmus eremitis si Polydesmus subscabratus spelaeorum, ultimul descris de Verhoeff din aceasta pestera). Fauna din apa gururilor s-a dovedit extrem de interesanta prin speciile de copepode stigobii endemice descrise de aici (Speocyclops lindbergi si Parastenocaris banaticus). Dupa informatiile primite de la Muzeul din Timisoara s-ar fi gasit resturi scheletice de Ursus spelaeus. Sapaturile din ultimii ani au scos la iveala unelte rudimentare de cuartit din paleoliticul mijlociu (musterianul alpin), unelte din epipaleoliticul timpuriu, precum si mai multe nivele de locuire din neolitic, cu ceramica de tip Cotofeni. Pestera este in prezent rezervatie arheologica.
Conditii de vizitare. Pestera neocrotita, amenajata cu scari de beton pina la intrare, avind un gard de nuiele cu sirma ghimpata la intrarea in Sala cu Sapaturi pentru protejarea sapaturilor arheologice. Celelalte galerii si sali pot fi vizitate la lumina zilei in tinuta de oras.
|
