Pestera Sugau
Date istorice. Localnicii au numit-o Sugau pentru ca bolboroseala apei, mult amplificata de rezonanta galeriilor pesterii, creeaza celor care asculta cu urechea lipita de peretele de calcar impresia ca aud niste soapte. In 1964, Margareta Dumitrescu si Tr. Orghidan, cu ocazia studierii faunei din aceasta pestera, fac si o cartare a 414j97e ei, completata ulterior de catre un grup de speologi amatori din Gheorghieni.
Localizare si cale de acces. Pestera este situata in apropiere de Voslabeni, la poalele Muntelui Sipos (1568 m), cu aproximativ 50 m mai sus de obirsia piriului Sugau, afluent al piriului Pesterii (fig. 174).
Pentru a ajunge la ea se porneste din Voslabeni pe drumul forestier care urca de-a lungul piriului Loc. Din punctul de confluenta cu Piriul Pesterii parasim drumul si mergem pe o poteca de munte care urca de-a lungul versantului drept al vaii circa 350 m, apoi traversam valea si urcam pieptis pe versantul sting al acesteia. Dupa 150 m urcus ajungem in dreptul unei casute asezata in apropierea izvorului Sugau (punctul de exurgenta a apelor din galeria activa a Pesterii Sugau), fata de care, la 30 m mai in amonte, se afla deschiderea pesterii.
Fig. 175. Pestera Sugau (nr. 135), cartata de M. Dumitrescu, inedita.
Descriere. Pestera este situata intr-o banda de calcare cristaline orientata NV - SE, avind o lungime de circa 10 km si o latime maxima de 2 km. Totalizeaza o lungime de 350 m si este formata dintr-o galerie principala orientata vest-est, lunga de 75 m (care se termina cu o sala al carei planseu, acoperit cu numeroase blocuri, coboara inspre vest) si din trei ramificatii secundare, dintre care una nordica si doua sudice (fig. 175).
Galeria principala este relativ amenajata datorita conducerii muzeului si a speologilor amatori din Gheorghieni. Spre partea ei terminala, ca si in ultima ramificatie sudica, peretii sint acoperiti in mare parte cu agregate de cristale de aragonit care reprezinta specificul acestei pesteri (bogata dealtfel si in concretiuni de calcita: stalagmite in forma de pagode, stalactite-buzdugan, scurgeri parietale etc).
Ramificatiile secundare sint foarte inguste, deci greu accesibile. Pestera prezinta si un nive inferior, activ, inca neexplorat in intregime (nu figureaza pe schita). Este una dintre putinele pesteri din tara cu cristale de aragonit.
Conditii de vizitare. Pestera este inchisa, pentru vizitarea ei fiind necesara aprobarea conducerii muzeului din Gheorghieni.
|
