Pestera Zamonita
Date istorice. Intrarea pesterii este cunoscuta de citiva locuitori din Bigar. Pestera a fost cartata, descrisa si cercetata in 1962 (L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea, 1967).
Localizare si cale de acces. Comuna Bigar (jud. Caras-Severin). Este sap 424h71e ata in versantul sting al Vaii Dragoselea, in locul numit Poiana Zamonita. Se poate ajunge la ea pornind din Berzasca fie pe la cantonul Debelilug, fie pe la Bigar (vezi traseul 2 si fig. 100). Altitudine circa 330 m.
Descriere. Pestera mijlocie (64 m pina la prabusirea care impiedica inaintarea), activa, descendenta (in sensul curgerii apei), dezvoltata pe diaclaze in calcarele cretacicului inferior (fig. 102).
Urmarind spre izvor piriul din Poiana, Zamonita intram in padurea de fag, unde constatam ca apa iese printr-o gura mica de pestera, abia lasind un om sa se strecoare inauntru. Avansind prin apa cursului subteran printr-o galerie larga, inalta pina la 4 m si usor cotita, ajungem la o prabusire (destul de recenta, dupa informatiile localnicilor) care a barat complet trecerea, lasind doar apa sa se infiltreze prin baza mormanului de blocuri.
Acest loc corespunde la exterior unei doline situata intr-o zona impadurita, ciuruita de doline si avene si unde au loc frecvente prabusiri ale fundurilor de dolina mincate de apa. Desi scurta, portiunea de galerie accesibila ne da o imagine a ceea ce ascunde pestera dincolo de prabusire. Impresioneaza in primul rind numeroasele terase suprapuse ce proemineaza deasupra apei (vezi schita pesterii), marmitele si alte forme de eroziune. Plafonul, peretii si planseul sint in buna parte concretionati, retinindu-ne atentia prin bogatia stalactitelor si a scurgerilor proeminente, a coloanelor si a gururilor de pe terase pline cu apa de picurare.
Pestera calda (11°C in iunie), foarte umeda (100%), lipsita de curenti.
In afara de problemele interesante de morfologie si hidrologie carstica (nu se cunoaste inca originea cursului de apa) pestera este remarcabila si prin citeva specii infeudate mediului subteran: o specie interesanta de Bulgarosoma si un iulid subtire si orb care traiesc pe argila umeda amestecata cu nisip si cu urme de guano, iar in gururi o specie noua de ostracod (Mixto-candona botosaneanui) si o specie de acarian acvatic (Limnohala-carus wackeri wackeri). Fauna parietala ne atrage atentia prin varietatea speciilor subtroglofile de diptere si trihoptere.
Conditii de vizitare. Pestera neocrotita, neamenajata, nedegradata si vizitata foarte rar. Deoarece piriul subteran se umfla la viituri blocind intrarea, se1 recomanda vizitarea numai in timp de seceta. Sint necesare o lampa si cizme lungi de cauciuc.
|
