Pestera cu Apa de la Bulz
Date istorice. Despre existenta si interesul turistic al acestei pesteri se aminteste inca in literatura de la sfirsitul secolului al XIX-lea. S. Nagy, V. Puscariu fac unele prospectiuni biospeologice sumare, iar in 1944 H. Kcssler o exploreaza pentru prima data, furnizindu-ne totodata si 717j97h prima ei schita.
Localizare si cale de acces. Pestera este situata pe malul sting al Vaii Iadului, peste drum de Consiliul Popular al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanta de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede (fig. 7).
De la halta C.F.R. Stina de Vale (linia ferata Cluj-Napoca- Oradea) se urmeaza drumul carosabil de-a lungul Vaii Iadului pina la Consiliul Popular al comunei Bulz, iar de aici la pestera, sau din soseaua Cluj-Napoca-Oradea (D.N. 1, km 565) se deviaza in satul Bucea spre sud si se urmeaza drumul carosabil ce duce la statiunea climaterica Stina de Vale, pina la Consiliul Popular din comuna Bulz. (De la bariera caii ferate din Bucea pina la Consiliul Popular din Bulz sint 6 km.)
Descriere. Pestera, emergenta a unui curs subteran cu debit apreciabil, constituie un coridor unic, ascendent, cu numeroase obstacole pe parcurs. Pestera este dezvoltata in calcare situate la limita dintre triasicul inferior si mediu si are o lungime totala de 4500 m (fig. 8, care reprezinta numai o parte a pesterii).
Intrarea mare (alt. 365 m), inalta de 4 m, este ocupata in intregime de un lac subteran (lat. 6 m). Prima incapere spatioasa a pesterii are o lungime de 13 m si nu este accesibila decit cu barca de cauciuc. Apa patrunde in aceasta sala printr-o cascada inalta de 2 m ce se gaseste la capatul ei sudic, dar care poate fi ocolita pe partea dreapta a galeriei. Dupa un sector relativ orizontal intilnim Cascada II, de 3 m inaltime, urmata spre vest de un sector inalt de 8-10 m si a carui podea este submersa. Dintr-un punct aflat la circa 100 m de la intrare, galeria se largeste usor pina la 5-6 m latime, iar cursul de apa se transforma intr-un lac de peste 2 m adincime. La capatul lacului se afla Cascada III, inalta de 3 m, iar pe pereti se pot distinge iscalituri datind din secolul al XIX-lea.
Pentru escaladarea Cascadei III este necesara o scara fixa, care poate fi agatata de un ic iesit al peretelui de calcar, situat la o inaltime de 3 m deasupra apei. inaintarea se face pe cursul piriului, apa avind adincimi variabile, iar peretii prezentind nivele de eroziune si pe a-locuri concretiuni calcaroase. Parcurgind un sector lung al coridorului cu apa se ajunge in cele din urma la Zidul Mare (un horn de 8 m inaltime), prin intermediul caruia se poate ocoli o portiune inaccesibila, terminata cu Sifonul I. Zidul Mare permite vizitarea unei portiuni superioare a pesterii (etajul), care pe o distanta de circa 30 m este uscata.
Apele care ies prin Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul unui remarcabil sorb de sectiune circulara. ince pind cu zona sorbului, pestera se largeste considerabil (pina la 8-10 m). Coridorul se termina cu un lac de peste 20 m latime si peste 3 m adincime, la capatul caruia tavanul se continua, oblic, pe sub apa (Sifonul sau Lacul-Sifon II). Pestera a fost explorata in continuare. Ea prezinta interes pentru cercetarile de spe-leogcneza si sedimentologie. Biospeologic pestera nu a fost cercetata.
Fig. 8. Pestera cu Apa de la Bulz (nr. 1) dupa H. Kessler, 1944, simplificata.
Conditii de vizitare. Pestera greu accesibila, necesitind mijloace de iluminare, cizme de cauciuc lungi, barca de cauciuc, 5 scari speologice de cite 10 m fiecare, pitoane, carabiniere etc.
|
