Pestera de la Padina Matei
Date istorice. Intrarea pesterii este cunoscuta de toti locuitorii satului, deoarece de sub ea tisneste si se pravale o vina puternica de apa care, captata la baza peretelui, constituie sursa de apa potabila. A fost cartata si descrisa in 1961 (L.Botosa 121b19b neanu, A. Negrea si St. Negrea, 1967).
Localizare si cale de acces. Este situata la marginea satului Padina Matei (corn. Girnic, jud. Caras-Severin), la circa 580 m alt. Pentru accesul in sat vezi traseul nr. 1 si fig. 94.
Descriere. Pestera mijlocie (94 m), descendenta (in sensul curgerii apei), activa (cu galerii fosile), dezvoltata in mare parte pe un sistem de diaclaze in calcarele jurasicului mijlociu. Deschiderea pesterii inalta de 2,4 m conduce in galeria activa, inalta pina la 7 m, parcursa de un piriias care isi face aparitia printr-un sifon permanent din fundul acesteia. El trece pe sub o scurgere stalagmitica masiva, intilneste in cale doua baraje de travertin, iese prin gura pesterii si - sub numele de "Ogasu Pesterii' - devine afluent al Vaii Mari. Pe dreapta lui, inainte de primul baraj stalagmitic, se desface la nivel superior (4 m) o galerie fosila, argiloasa si cu o movila de guano sub un loc de colonie de lilieci; ea se termina in Sala Coloanelor, care merita sa fie vizitata pentru podoaba intacta a formatiunilor stalagmitice clasice. Mai jos, tot pe dreapta, urcind un prag de 1 m, dam de alta galerie fosila ce duce intr-o sala scunda si argiloasa (fig. 95).
Fig. 95. Pestera de la Padina Matei (nr. 72), cartata de St. Negrea, din L. Botosaneanu & al., 1967, simplificata.
Pestera calda (11,8°C in iulie) si foarte umeda; curenti slabi in dreptul hornurilor din fund.
Pe argila traiesc unele specii troglofile caracteristice pesterilor din Banat (Oxychilus glaber, Mesoniscus graniger etc.,), iar in gururi, crustacee tipic subterane (Acanthocyclops reduclus propinqutis si Niphargus maximus).
Conditii de vizitare. Pestera neocrotita, neamenajata, neprotejata (desi ar trebui fiindca este sursa de apa potabila), cu urme de degradare in zona intrarii, singura vizitata de localnici. Pentru parcurgerea galeriei active este nevoie de lampa si cizme de cauciuc, iar pentru pragul de 4 m, de o scara sau un prepeleac. Timp de vizitare, circa 1/2 ora.
|
